1. Dumnezeule, naţiunile au năvălit în moştenirea* Ta, au profanat* templul Tău cel sfânt, au* transformat Ierusalimul în dărâmături.

2. Trupurile* neînsufleţite ale slujitorilor Tăi le-au dat ca hrană păsărilor cerurilor, carnea sfinţilor Tăi fiarelor pământului.

3. Le-au vărsat sângele ca apa în jurul Ierusalimului şi* n-a fost nimeni ca să-i înmormânteze.

4. Am ajuns de* ocară pentru vecinii noştri, de râs şi de batjocură pentru cei din jurul nostru.

5. ✡ Până* când, Doamne? Te vei mânia pentru totdeauna? Va* arde gelozia Ta ca focul?

6. Varsă-Ţi* mânia peste naţiunile care nu* Te-au cunoscut şi peste împărăţiile care nu* cheamă Numele Tău;

7. pentru că au mâncat pe Iacov şi i-au pustiit locuinţa.

8. Nu-Ţi* aminti împotriva noastră de nelegiuirile strămoşilor; să ne întâmpine degrabă îndurările Tale, pentru că suntem foarte înjosiţi*.

9. Ajută-ne*, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria Numelui* Tău! Şi scapă-ne şi iartă-neSau „ispăşeşte-ne“, „acopere-ne“ păcatele, pentru Numele Tău.

10. Pentru ce* să zică naţiunile: „Unde este Dumnezeul lor?“ Să fie cunoscută printre naţiuni, înaintea ochilor noştri, răzbunarea sângelui vărsat al slujitorilor Tăi!

11. Să* ajungă înaintea Ta geamătul celui încătuşat! După măreţiaSau „Prin puterea“ braţului Tău, păzeşte pe fiii morţii;

12. şi întoarce vecinilor noştri de* şapte ori în sânul lor ocara* cu care Te-au insultat pe Tine, Doamne!

13. Şi* noi, poporul Tău şi turma păşunii Tale, Îţi vom mulţumi pentru totdeauna; din generaţie în generaţie vom* vesti lauda Ta.