Psalmii

Cartea a cincea

Psalmul 140

Către mai-marele muzicii. Un psalm al lui David.

1. Doamne, scapă-mă de omul rău! Păzeşte-mă* de omul violentLit. „de omul violenţelor“,

2. care cugetăSau „plănuieşte“ răutăţi în inimă; în fiecare zi se* strâng pentru război.

3. Îşi ascut limba ca un şarpe, venin de viperă* este sub buzele lor. Oprire.

4. Doamne, fereşte-mă* de mâinile celui rău, păzeşte-mă de omul violentLit. „de omul violenţelor“, care gândeşte să mi împiedice paşii!

5. Cei* mândri mi-au ascuns o cursă şi laţuri, au întins o plasă pe cale, mi-au pus capcane. Oprire.

6. ✡ Am zis Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu. Pleacă urechea, Doamne, la glasul cererilor mele.

7. Domnul DumnezeuEbr. „Yahve Adonai“ este tăria mântuirii mele. Tu mi-ai acoperit capul în ziua bătăliei.

8. Nu împlini, Doamne, dorinţa celui rău, nu lăsa să-i reuşească planul: ei se* vor îngâmfa“. Oprire.

9. Cât despre capul celor care mă înconjoară, să-i* acopere răutatea buzelor lor!

10. Cărbuni* aprinşi să cadă asupra lor. Fă-i să cadă în foc, în ape adânci, ca să nu se mai ridice!

11. Să nu se întărească omul cu limbă rea în ţarăSau „pe pământ“; pe omul violentLit. „pe omul violenţei“, răul să-l urmărească până la ruină!

12. Ştiu că Domnul va apăra* cauza celui necăjit, dreptul celor săraci.

13. Da, cei drepţi vor lăuda Numele Tău, cei integri vor locui înaintea Ta.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)