Psalmii

Cartea întâi

Psalmul 22

✡ Către mai-marele muzicii. Ca „Cerboaica zorilor“. Un psalm al lui David.

1. Dumnezeul* meu! Dumnezeul meu! Pentru ce m-ai părăsit şi stai departe de mântuirea mea, de cuvintele geamătului* meu?

2. Dumnezeul meu! Strig ziua şi nu-mi răspunzi; şi noaptea, şi nu am odihnă.

3. TotuşiSau „Şi“ Tu eşti Cel Sfânt, Tu, care locuieşti în mijlocul laudelor* lui Israel.

4. ✡ Părinţii noştri s-au încrezut în Tine; s-au încrezut şi Tu i-ai scăpat.

5. Au strigat către Tine şi au fost salvaţi; s-au încrezut în Tine* şi n-au fost daţi de ruşine.

6. Dar eu sunt vierme*, şi nu om: ocara oamenilor* şi dispreţuitul poporului.

7. Toţi cei care mă văd* îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau* din cap:

8. „Se încrede* în Domnul, să-l scape, să-l salveze, pentru că Îşi găseşte plăcerea* în el!“

9. Dar Tu eşti Cel care m-ai* scos din pântece; Tu mi-ai dat încredere la sânii mamei mele.

10. Din pântece* Ţi-am fost dat Ţie; din pântecele mamei mele, Tu eşti Dumnezeul meu.

11. Nu Te depărta de mine, pentru că necazul este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.

12. ✡ Mulţi* tauri m-au înconjurat, cei puternici din Basan m-au împresurat.

13. Şi-au deschis* gura împotriva mea ca un leu care sfâşie şi răcneşte.

14. Sunt vărsat ca apa şi toate oasele* mi se desfac. Inima* îmi este ca ceara, se topeşte înăuntrul meu.

15. Mi se usucă puterea* ca lutul şi mi se lipeşte* limba de cerul gurii; şi m-ai adus în ţărâna morţii.

16. ✡ Pentru că nişte câini m-au înconjurat*, o ceată de răufăcători m-a împresurat; mi-au străpuns* mâinile şi picioarele.

17. Îmi pot număra toate oasele: ei se uită* la mine şi mă privesc;

18. îşi împart* hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea aruncă sorţi.

19. Dar Tu, Doamne, nu Te depărta*! Tăria mea, grăbeşte-Te să-mi ajuţi!

20. Scapă-mi sufletul de sabie, pe singurul* meu de laba câinelui*.

21. Scapă-mă* din gura leului.

✡ Mi-ai răspunsSau „Răspunde-mi“* dintre coarnele bivolilorSau „unicornilor“.

22. Voi vesti* Numele Tău fraţilor* mei, Te voi lăuda în mijlocul adunării.

23. Cei care* vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L; toată sămânţa lui Iacov, glorificaţi-L; şi temeţi-vă de El, toată sămânţa lui Israel.

24. Pentru că El n-a dispreţuit, nici n-a desconsiderat necazul celui întristat şi nu Şi-a ascuns faţa de la el; ci*, când a strigat către El, l-a auzit.

25. ✡ De la Tine* vine lauda mea în adunarea cea mare. Îmi voi împlini jurămintele* înaintea celor care se tem de El.

26. Cei săraciSau „Cei blânzi“* vor mânca şi se vor sătura; cei care-L caută pe Domnul Îl vor lăuda; inima* voastră va trăi pentru totdeauna.

27. ✡ Toate* marginile pământului îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul şi toate familiile* naţiunilor se vor închina înaintea Ta.

28. Pentru că* împărăţia este a Domnului şi El stăpâneşte între naţiuni.

29. Toţi cei puterniciLit. „cei graşi“* ai pământului vor mânca şi se vor închina: toţi* cei care coboară în ţărână se vor pleca înaintea Lui, şi cel care nu-şi poate păstra sufletul viu.

30. ✡ O sămânţă Îi va sluji; se va vorbi* despre Domnul generaţiei care va veniSau „va fi socotită de Domnul ca o generaţie“*.

31. Vor veni* şi vor istorisi dreptatea Lui unui popor care se va naşte – că El a făcut aceasta.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)