1. În Septuaginta psalmii 9 şi 10 formează un singur psalm; sunt în acrostih: litera ebraică iniţială a fiecărui vers – verset sau paragraf – urmează în ordine alfabetică.Voi lăuda pe Domnul cu toată inima mea, voi spune toate minunile TaleSau „lucrările Tale minunate“.

2. Mă voi bucura* şi mă voi veseli în Tine, voi cânta psalmi Numelui Tău, Preaînalte*.

3. ✡ Când vrăjmaşii mei au dat înapoi, s-au poticnit şi au pierit dinaintea Ta:

4. pentru că Tu mi-ai susţinut dreptul şi cauza mea, Tu Te-ai aşezat pe tron, judecând cu dreptateSau „ca Judecător drept“.

5. Ai mustrat naţiunile, l-ai făcut pe cel rău să piară; le-ai şters* numele în vecii vecilor.

6. O, vrăjmaşule! Distrugerile s-au sfârşit pentru totdeauna: tu ai distrus şi cetăţi; chiar amintirea lor a pierit cu ele.

7. Dar Domnul* şade pe tron pentru totdeauna; Şi-a pregătit tronul Său pentru judecată.

8. Şi va judeca lumeaSau „pământul locuit“* cu dreptate, va face judecată popoarelor cu nepărtinireSau „va face dreaptă judecată popoarelor“.

9. Şi Domnul* va fi un turn înalt pentru cel asuprit, un turn înalt în timpuri de necaz.

10. Şi cei care cunosc* Numele Tău se vor încrede în Tine, pentru că Tu nu-i părăseşti pe cei care Te caută, Doamne.

11. ✡ Cântaţi psalmi Domnului care locuieşte în Sion; spuneţi* printre popoare faptele Sale.

12. Pentru că Cel care răzbunăLit. „face cercetare pentru“* sângele Îşi aminteşte de ei, nu uită strigătul celor întristaţi.

13. Îndură-Te de mine, Doamne! Priveşte întristarea mea din partea celor care mă urăsc, Tu, care mă ridiciSau „ridicându-mă“ din porţile morţii,

14. ca să spun toată lauda Ta laSau „în“ porţile fiicei Sionului. Mă voi bucura* în mântuirea Ta.

15. ✡ Naţiunile* s-au cufundat în groapa pe care au făcut-o; piciorul lor s-a prins în cursa pe care au ascuns-o.

16. Domnul S-a făcut cunoscut*, a făcut judecată: cel rău este prins în laţ, în lucrarea mâinilor lui. HigaionPoate însemna: interludiu la harfă sau îndemn la meditaţie*. Oprire.

17. Cei răi se vor întoarce în Locuinţa morţilor, toate naţiunile* care-L uită pe Dumnezeu.

18. Pentru că cel sărac nu va fi întotdeauna* uitat; speranţa* celor întristaţiSau „blânzi“ nu va pieri pentru totdeauna.

19. ✡ Ridică-Te, Doamne, ca să nu învingă omul: naţiunile să fie judecate înaintea Ta!

20. Doamne, umple-i de teamă, ca să ştie naţiunile că nu sunt decât oameni. Oprire.