1. Dumnezeule, pentru ce ne-ai respins* pentru totdeauna? Fumegă mânia* Ta împotriva turmei* păşunii Tale?

2. Aminteşte-Ţi de adunarea Ta, pe care* ai câştigat-o din vechime, pe care ai răscumpărat-o ca să fie partea* Ta de moştenireSau „de seminţia moştenirii Tale, pe care ai răscumpărat-o“ – de muntele Sionului, unde ai locuit!

3. Înalţă-Ţi paşii spre locurile pustiite neîncetat: vrăjmaşul a stricat totul în sfântul locaş.

4. Adversarii Tăi răcnesc* în mijlocul locurilor Tale de adunare; au pus semnele lor ca semne*.

5. Un om se făcea cunoscut când ridica securea în desişul pădurii;

6. şi acum, cu securi şi ciocane, îi zdrobesc toate sculpturile* împreună.

7. Au pus foc* sfântului Tău locaş, au profanat* până la pământ locuinţaSau „cortul“ Numelui Tău.

8. Au spus* în inima lor: „Să-i nimicim pe toţiSau „de tot“!“ Au ars toate locurile de închinare ale lui Dumnezeu în ţară.

9. Semnele noastre nu le mai vedem; nu* mai este nici un profet şi printre noi nu este nimeni care să ştie până când.

10. Până când, Dumnezeule, va rosti adversarul batjocuri? Va dispreţui vrăjmaşul Numele Tău pentru totdeauna?

11. Pentru ce* Îţi tragi mâna şi dreapta Ta? Scoate-o din sânul Tău: nimiceşte-i!

12. ✡ Totuşi Dumnezeu* este Împăratul meu din vechime, lucrând izbăviri în mijlocul pământului.

13. Tu ai despicat* marea prin puterea Ta, Tu ai zdrobit* capetele monştrilor în ape.

14. Tu ai sfărâmat capetele leviatanului, l-ai dat ca* hrană celor* care populeazăFiarelor deşertul.

15. Tu ai făcut să tâşnească* izvorul şi pârâul, Tu ai secat* râurile dintotdeauna curgătoare.

16. A Ta este ziua, a Ta şi noaptea; Tu* ai întemeiat lunaLit. „luminătorul“ şi soarele.

17. Tu ai aşezat* toate marginile pământului; vara* şi iarna, Tu le-ai întocmit.

18. ✡ Aminteşte-Ţi* de aceasta, că vrăjmaşul L-a batjocorit pe Domnul şi un* popor nebun a dispreţuit Numele Tău.

19. Nu da fiarei sălbatice sufletul porumbiţei* Tale; nu uita* pentru totdeauna turmaSau „viaţa“ întristaţilor Tăi.

20. Ai în vedere* legământul! Pentru că locurile întunecoase ale pământului sunt pline de locuinţe ale violenţei.

21. Să nu se întoarcă ruşinat cel asuprit; cel întristat şi săracul să laude Numele Tău!

22. ✡ Ridică-Te, Dumnezeule, apără-Ţi cauza! Aminteşte-Ţi* cum Te insultă cel nebun toată ziua.

23. Nu uita glasul adversarilor Tăi: agitaţia celor care se ridică împotriva Ta creşte mereu.