Psalmii

Cartea a doua

Psalmul 49

✡ Către mai-marele muzicii. Al fiilor lui Core. Un psalm.

1. Voi, toate popoarele, ascultaţi aceasta; voi, toţi locuitorii lumii, plecaţi urechea,

2. fii* ai oamenilor de rând şi fii ai celor mariLit. „fii ai lui Adam şi fii ai lui Iş“, bogatul şi săracul deopotrivă!

3. Gura mea va vorbi înţelepciune şi cugetarea inimii mele va fi pricepere.

4. Îmi voi pleca* urechea la parabolă, voi descoperi taina mea pe harfă.

5. ✡ Pentru ce m-aş teme în ziua cea rea, când* mă înconjoară nelegiuirea celor care mă urmăresc îndeaproapeLit. „celor care se ţin de călcâiele mele“?

6. Ei se* încred în averea lor şi se mândresc în belşugul bogăţiei lor.

7. Un om nu va putea nicidecum să-l răscumpere pe fratele său, nici să-I* dea lui Dumnezeu un preţ de răscumpărare pentru el

8. (pentru că răscumpărarea* sufletului lor este aşa de scumpă, că trebuie să renunţe la ea pentru totdeauna),

9. ca să trăiască pentru totdeauna, să* nu vadă groapaSau „putrezirea“.

10. Pentru că el vede că înţelepţii* mor, nebunul şi prostul pier deopotrivă şi* lasă altora averea lor.

11. Gândul lor lăuntric este că eterne le sunt casele, locuinţele lor din generaţie în generaţie: ei dau* numele lor ţinuturilor.

12. Dar omul* pus în cinste nu rămâne; el este asemenea fiarelor care pier.

13. Această cale a lor este nebunia* lorSau „încrederea în ei înşişi“; şi cei care vin după ei găsesc plăcere în cuvintele lor. Oprire.

14. Zac în Locuinţa morţilor ca oile; moartea se va hrăni cu eiLit. „îi va paşte“, iar dimineaţa cei* drepţi vor stăpâni peste ei; şi frumuseţeaLit. „tăria“* lor va fi mistuită în Locuinţa morţilor, fără să mai aibă locuinţă.

15. Dar Dumnezeu va răscumpăra* sufletul meu din mâna Locuinţei morţilor, pentru că mă va primi. Oprire.

16. Nu te teme când se îmbogăţeşte un om, când gloria casei lui creşte;

17. pentru că* nu va lua nimic când va muri: gloria lui nu va coborî după el;

18. cu toate că în timpul vieţii lui şi-a binecuvântat* sufletul (şi eşti lăudat când o duci bine),

19. tot* la generaţia părinţilor săi va merge: nu vor vedea lumina* niciodată.

20. Omul pus în cinste şi fără pricepere este asemenea* fiarelor care pier.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)