1. Iată, Domnul goleşte ţaraSau „pământul“, în tot paragraful şi o pustieşte şi o răscoleşteLit. „o răstoarnă“ şi îi risipeşte pe locuitorii ei!

2. Şi îi va fi poporului ca şi preotului*, slujitorului ca şi stăpânului său, slujnicei ca şi stăpânei sale, cumpărătorului* ca şi vânzătorului, celui care dă cu împrumut ca şi celui care ia cu împrumut, celui care dă cu dobândă ca şi datornicului.

3. Ţara va fi golită de tot şi pustiită de tot, pentru că Domnul a spus cuvântul acesta.

4. Ţara jeleşte, se veştejeşte; lumea lâncezeşte, se veştejeşte; poporul mândru al ţării lâncezeşte.

5. Şi ţara* este întinată sub locuitorii ei, pentru că au călcat legile, au schimbat rânduielile, au rupt legământul cel veşnic.

6. Pentru aceasta blestemul* înghite ţara şi locuitorii ei sunt socotiţi vinovaţiSau „sunt pustiiţi“; de aceea, locuitorii* ţării sunt arşi şi au rămas puţini oameni.

7. Mustul* jeleşte, viţa lâncezeşte, toţi cei care erau cu inima voioasă suspină.

8. Veselia tamburinelor încetează*, vuietul celor care se veselesc se sfârşeşte, bucuria harfei încetează.

9. Nu beau vin cântândLit. „cu cântec“, băutura tare este amară pentru cei care o beau.

10. Cetatea pustiirii este sfărâmată; fiecare casă este închisă, nimeni nu intră în ea.

11. Pe străzi se strigă pentru vinSau „din cauza vinului“. Orice* bucurie este întunecată, veselia ţării s-a dus.

12. Pustiirea rămâne în cetate şi poarta este lovită – o dărâmătură,

13. ✡ pentru că aşa va fi în mijlocul ţării, între popoare, ca* scuturatul unui măslin, ca strângerea boabelor după sfârşitul culesului viei.

14. ✡ AceştiaOamenii cruţaţi din împrăştierea lui Israel îşi vor înălţa glasul, vor chiui; pentru măreţia Domnului, vor striga tare de la mare.

15. De aceea, glorificaţi* pe Domnul în răsăritSau „în ţările luminii“, Numele* Domnului Dumnezeului lui Israel, în insulele* măriiSau „din apus“.

16. De la margineaLit. „Din aripa“ pământuluiSau „ţării“ am auzit cântări: „Glorie Celui Drept!“

Şi eu am zis: „Vai, sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!“ Înşelătorii* s-au purtat cu înşelăciune; da, înşelătorii s-au purtat cu multă înşelăciune.

17. Groaza* şi groapa şi cursa sunt asupra ta, locuitor al ţăriiSau „al pământului“!

18. Şi va fi aşa: cel care fuge dinaintea strigătului de groază va cădea în groapă, şi cel care se ridică din mijlocul gropii va fi prins în cursă; pentru că stăvilarele* de sus sunt deschise şi temeliile* pământului se clatină.

19. Pământul este cu totul sfărâmat*, pământul se desface, pământul este zguduit cu putere.

20. Pământul se clatină* încoace şi încolo ca un om beat şi se zguduie ca o colibă de noapte; şi fărădelegea* lui apasă greu asupra lui şi el cade şi nu se mai ridică.

21. ✡ Şi va fi aşa: în ziua aceea, Domnul va pedepsi oştirea* celor de sus, din înalt, şi pe împăraţii* pământului, de pe pământ.

22. Şi vor fi strânşi ca adunare a celor întemniţaţi pentru groapă şi vor fi puşi în închisoare şi după multe zile vor fi pedepsiţi.

23. Şi luna* va roşi, şi soarele se va ruşina. Pentru că Domnul oştirilor va împărăţi* pe muntele Sion* şi în Ierusalim şi înaintea bătrânilor Săi în glorieSau „şi va fi glorie înaintea bătrânilor Săi“*.