1. ✸ Profeţia despre Moab*.

Pentru că în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul* este distrus; pentru că în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este distrus!

2. S-a suit la BaitSau „la casă“ (casa dumnezeului lui) şi la Dibon*, la înălţimi, ca să plângă. Moabul urlă pentru Nebo şi pentru Medeba; toate capetele lor sunt chele*, orice barbă este tăiată.

3. Pe străzile lor, toţi sunt încinşi cu sac*, toţi urlă pe acoperişurile* lor şi în pieţele lor, topindu se de plânsSau „căzând de plâns“*.

4. Şi Hesbonul* se vaită, şi Elealeul: glasul lor se aude până la Iahaţ. De aceea, cei înarmaţi ai Moabului bocesc; le tremură sufletul în ei.

5. Inima* mea scoate strigăte pentru Moab; fugarii lui aleargă până la Ţoar*, până la Eglat-ŞelişiaViţea de trei ani; pentru că suie plângând coasta* Luhitului; pentru că pe calea Horonaimului înalţă strigăt de nimicire.

6. Pentru că apele Nimrimului* vor fi pustiiLit. „pustiiri“, pentru că iarba s-a veştejit, verdeaţa s-a dus, nu mai este nimic verde.

7. De aceea belşugul pe care l au câştigat şi ceea ce au păstrat, ei le duc la pârâul sălciilor.

8. Pentru că strigătul înconjoară hotarele Moabului; urletul său se aude până la Eglaim, şi vaietul lui, până la Beer-Elim.

9. Pentru că apele DimonuluiUnele ms. „Dibonului“ sunt pline de sânge; pentru că voi pune şi mai mult necaz asupra Dimonului: un leu* asupra celor scăpaţi din Moab şi asupra rămăşiţei ţării.