1. Vai de cei care rostesc* hotărâriLit. „de cei care hotărăsc hotărâri“ nedrepte şi de cei care scriuLit. „de scriitorii care scriu“ dispoziţii de asuprire,

2. ca să-l îndepărteze* pe sărac de la judecată şi să răpească dreptul celor necăjiţi ai poporului Meu, ca văduvele* să fie prada lor şi să despoaie pe orfani!

3. „Şi ce* veţi face în ziua* cercetării şi a nimicirii neaşteptate care va veni de departe*? La cine veţi fugi după ajutor şi unde vă veţi lăsa gloria?“

4. Ei nu pot decât să se pleceSau „Fără Mine se vor pleca“ sub cei captivi* şi vor cădea sub cei ucişi*. Cu toate acestea, mânia Sa nu se abate şi mâna Sa este tot întinsă.

5. ✡ „Oh, asirianul! nuiaua* mâniei Mele! Şi toiagul din mâna lor este indignarea Mea.

6. Îl voi trimite împotriva* unei naţiuni făţarniceSau „profane“, „neevlavioase“ şi îi voi da un ordin* împotriva poporului mâniei Mele, ca să-i prădeze şi să-i jefuiascăLit. „să prădeze o pradă şi să jefuiască un jaf“ şi să-i calce în picioare ca pe noroiul de pe străzi“.

7. Dar el nu judecă* aşa şi inima lui nu gândeşte astfel; ci în inima lui este să nimicească şi să stârpească nu puţine naţiuni.

8. Pentru că el zice*: „Nu sunt toate căpeteniile mele împăraţi?

9. Nu este Calno* ca şi Carchemişul*? Nu este Hamatul* ca şi Arpadul? Nu este Samaria* ca şi Damascul?

10. După cum mâna mea a ajuns împărăţiile* idolilor – şi chipurile lor cioplite erau mai multe decât ale Ierusalimului şi ale Samariei –

11. cum am făcut Samariei şi idolilor ei, nu voi face tot astfel Ierusalimului şi chipurilor* lui?“

12. Şi va fi aşa: după ce Domnul va împlini toată lucrarea* Sa peste muntele Sion şi peste Ierusalim, voi pedepsi* rodul îngâmfării inimii împăratului Asiriei şi gloria ochilor săi trufaşi.

13. Pentru că a zis*:

„Prin puterea mâinii mele am făcut-o şi prin înţelepciunea mea, pentru că sunt inteligent; şi am mutat* hotarele popoarelor şi le-am prădat comorile şi am dat jos, ca un viteaz, pe cei care şedeau pe tronuri;

14. şi mâna* mea a apucat bogăţia popoarelor ca pe un cuib; şi cum strânge cineva ouăle părăsite, aşa am strâns eu tot pământul; şi n-a fost nimeni care să bată din aripă sau să-şi deschidă gura şi să ciripească“.

15. Se va lăuda securea* împotriva celui care taie cu ea? Se va mândri ferăstrăul împotriva celui care-l mânuieşte? Ca şi cum nuiaua l-ar mişca pe cel care o ridică! Ca şi cum toiagul s-ar ridica de parcă nu ar fi lemnSau „toiagul l-ar ridica pe cel care nu este lemn“!

16. ✡ De aceea, Domnul Dumnezeul oştirilor va trimite slăbiciune* printre cei graşi* ai lui, şi sub gloria lui va aprinde o ardere, ca arderea focului.

17. Şi lumina* lui Israel va fi un foc şi Sfântul* său o flacără; şi va aprinde şi va înghiţi* spinii lui şi mărăcinii lui într-o singură zi;

18. şi va mistui* gloria pădurii lui şi a mănoasei lui câmpiiSau „a Carmelului său“, suflet şi carne; şi va fi ca un bolnav care cade în leşin.

19. Şi rămăşiţa* copacilor pădurii lui va fi mică: şi un copil îi va putea scrie numărul.

20. ✡ Şi va fi aşa: în ziua aceea, rămăşiţa lui Israel şi cei salvaţi ai casei lui Iacov nu se vor mai rezema* pe cel care i-a lovit, ci se vor rezema pe Domnul, Sfântul lui Israel, în adevăr.

21. Rămăşiţa* se va întoarceEbr. „Şear-Iaşub“, vezi Cap. 7.3, rămăşiţa lui Iacov, la Dumnezeul cel puternic*.

22. Căci chiar* dacă poporul tău, Israel, ar fi ca nisipul mării, numai o rămăşiţă din el se va întoarce; nimicirea* hotărâtăExpresie consacrată pentru judecăţile care preced domnia lui Mesia, vezi Cap. 28.22; Daniel 9.27. se va revărsa în dreptate.

23. Pentru că Domnul* Dumnezeul oştirilor va face în mijlocul întregii ţări o nimicire, da, şi una hotărâtă.

24. ✡ De aceea, aşa zice Domnul Dumnezeul oştirilor:

„Nu te teme* de asirian, poporul Meu care locuieşti în Sion*. El te va lovi* cu nuiaua şi va ridica toiagul lui asupra ta, în felul Egiptului.

25. Pentru că încă foarte puţin*, şi va fi împlinită furia* şi mânia Mea, spre nimicirea lor“.

26. Şi Domnul oştirilor va stârni un bici împotriva lui, cum l-a lovit* pe Madian la stânca Oreb. Şi toiagul* său va fi asupra mării şi-l va înălţa în felul* Egiptului.

27. Şi va fi aşa: în ziua aceea, povara* lui va fi îndepărtată de pe umărul tău, şi jugul lui de pe grumazul tău, şi jugul se va sfărâma din cauza untdelemnuluiSau „va crăpa de grăsime“*.

28. ✡ El a venit la Aiat, a trecut prin Migron*, îşi lasă bagajele* în Micmaş.

29. Au trecut defileul*, fac popas în Gheba*; Rama se cutremură, Ghibea* lui Saul a fugit.

30. Înalţă-ţi glasul, fiică* a Galimului! Ascultă, Laisule*! Sărmane Anatot*!

31. Madmena* fuge; locuitorii Ghebimului fug căutând adăpost.

32. Încă o zi de oprire la Nob*. Ameninţă cu* mâna muntele fiicei* Sionului, dealul Ierusalimului.

33. Iată, Domnul Dumnezeul oştirilor taie cu putereSau „cu înfricoşare“ ramurile; şi cele înalte* vor fi tăiate, iar cele semeţe vor fi date jos:

34. şi va face luminiş în desişurile pădurii, cu fierul; şi Libanul* va cădea sub mâna unuia puternic.