Isaia

Capitolul 38

Boala şi însănătoşirea lui Ezechia

1. ✸ În zilele acelea, Ezechia s-a îmbolnăvit* de moarte. Şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: „Aşa zice Domnul: Pune-ţi casa în rânduială*, pentru că vei muri şi nu vei trăi“.

2. Şi Ezechia şi-a întors faţa la perete şi s-a rugat Domnului şi a zis:

3. „O, Doamne, Te rog, adu-Ţi aminte* cum am umblat* înaintea Ta în adevăr şi cu o inimă întreagă* şi am făcut ce este bine în ochii Tăi!“ Şi Ezechia a plâns multLit. „a plâns cu mare plânset“.

4. Atunci cuvântul Domnului a fost către Isaia,

5. zicând: „Mergi şi spune-i lui Ezechia: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: ţi-am auzit rugăciunea, ţi-am văzut lacrimile; iată, voi adăuga cincisprezece* ani la zilele tale.

6. Şi te voi scăpa, pe tine şi cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei; şi voi apăra* cetatea aceasta»“.

7. „Şi acesta îţi va fi semnul* de la Domnul, că Domnul va face lucrul acesta pe care l-a spus:

8. iată, voi da înapoi* cu zece trepte umbra treptelor care a coborât odată cu soarele pe cadranul lui Ahaz“.

Şi soarele* s-a întors zece trepte pe cadranul pe care coborâse.

Recunoştinţa lui Ezechia

9. Scrierea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, când s-a îmbolnăvit şi s-a vindecat de boala sa:

10. „Ziceam: La amiaza* zilelor mele mă voi duce la porţile Locuinţei morţilor: sunt lipsit* de rămăşiţa anilor mei!

11. Ziceam: Nu-L voi vedea pe DomnulEbr. „Yah“, pe DomnulEbr. „Yah“ pe pământul* celor vii. Nu-l voi mai vedea pe om cu locuitorii lumiiSau „Cu aceia care locuiesc acolo unde totul a încetat să fie, nu voi mai vedea vreun om“.

12. Locuinţa meaSau „Timpul meu“ s-a mutat şi este luată de la mine ca un cort* de păstor. Mi-am făcut viaţa sulSau „mi-am tăiat viaţa“ ca un ţesător*; El mă taie din ţesătură. Din zi până în noapte îmi vei pune capăt.

13. M-am stăpânit până dimineaţă; ca un leu*, aşa îmi sfărâmă toate oasele. Din zi până în noapte îmi vei pune capăt.

14. Ca rândunica sau cocorul, aşa ciripeam*; mă văitam* ca o porumbiţă. Ochii mei se topeau privind în sus: „Doamne, sunt în strâmtorare, nu mă lăsa!“

15. Ce să zic? El mi-a vorbit şi El Însuşi a lucrat; voi merge smeritLit. „voi păşi uşor“ toţi anii mei înSau „din cauza“ amărăciunea* sufletului meu.

16. „Doamne, prin aceste lucruri trăiesc oamenii şi în toate acestea este viaţa duhului meu; şi Tu m-ai întăritLit. „m-ai vindecat“ şi mi-ai dat viaţa.

17. Iată, în loc de paceSau „pentru pacea mea am avut amărăciune peste amărăciune; dar Tu, în dragostea Ta, mi-ai scăpat* sufletul din groapa pieirii; pentru că ai aruncat* înapoia Ta toate păcatele mele.

18. Pentru că nu Locuinţa morţilor* Te va lăuda, nu moartea Te va preamări; cei care coboară în groapă* nu mai speră în adevărul Tău.

19. Cel care trăieşte*, cel care trăieşte Te va lăuda, ca mine astăzi. Tatăl* va face cunoscut copiilor adevărul Tău.

20. Domnul este gata să mă salveze. Şi vom cânta* cu instrumentele mele cu coarde în toate zilele vieţii noastre, în casa Domnului“.

21. Şi Isaia a zis: „Să se aducă o turtă de smochine şi s-o întindă peste umflătură şi se va vindeca“.

22. Şi Ezechia a zis*: „Care este semnul că mă voi sui la casa Domnului?“



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)