1. ✸ Ascultaţi-Mă*, insulelor! Şi auziţi, popoare îndepărtate! Domnul m-a chemat* din pântece; din pântecele mamei mele a rostit numele meu
Isaia
Capitolul 49
Lumina naţiunilor
2. şi mi-a făcut gura* ca o sabie ascuţită. M-a ascuns sub umbra* mâinii Sale şi m-a făcut o săgeată ascuţită; m-a ascuns în tolba* Lui.
4. Şi eu am zis: „În zadar* m-am trudit, mi-am cheltuit puterea pentru nimic şi fără folos; totuşi dreptul meuSau „judecata mea“ este la Domnul şi răsplătirea mea la Dumnezeul meu“.
5. ✡ Şi acum, zice Domnul, care m-a întocmit* din pântece ca să fiu robul Lui, ca să întorc la El pe Iacov (deşi Israel nu este încă strâns, voi fi glorificat înaintea Domnului şi Dumnezeul meu va fi puterea mea).
6. Şi El zice: „Este puţin să fii robul Meu, ca să ridici seminţiile lui Iacov şi să întorci pe cei păstraţi ai lui Israel; te voi da şi ca lumină* a naţiunilor, ca să fii mântuirea Mea, până la capătul pământului“.
7. ✡ Aşa zice Domnul, Răscumpărătorul* lui Israel, Sfântul său, celui pe care omul îl dispreţuieşteLit. „Celui dispreţuit de suflet“*, celui pe care-l urăşte naţiunea, robului celor puternici: „Împăraţii* vor vedea şi se vor ridica, prinţii de asemenea, şi se vor închina, datorită Domnului care este credincios, datorită Sfântului lui Israel, care te-a ales“.
Aşezarea din nou a lui Israel
8. ✡ Aşa zice Domnul: „La timpul îndurării* ţi-am răspuns şi în ziua mântuirii te-am ajutat. Şi te voi păzi şi te voi puneLit. „te voi da“* ca legământ al poporului, ca să restabileşti ţaraSau „pământul“, ca să-i faci să stăpânească moştenirile pustiite,
9. zicând celor captivi*: «Ieşiţi!», celor care sunt în întuneric: «Arătaţi-vă!» Vor paşte pe lângă drumuri şi păşunea lor va fi pe toate înălţimile* golaşe.
10. Nu vor flămânzi*, nici nu vor înseta, nici nu-i va bate arşiţa*, nici soarele, pentru că Acela care are milă de ei îi va conduce* şi îi va călăuzi pe lângă izvoarele* de apă.
12. Iată, aceştia vor veni de departe; şi, iată, aceştia de la nord şi de la apus* şi aceştia din ţara SinimChina!“
13. Chiuiţi*, ceruri, şi bucură-te, pământule, şi izbucniţi în cântări, munţilor! Pentru că Domnul a mângâiat pe poporul Său şi va avea milă de cei întristaţi ai Săi.
15. „Poate* o femeie să-şi uite copilul pe care-l alăptează, ca să n-aibă milă de fiul pântecelui ei? Chiar dacă aceasta* ar putea uita, totuşi Eu nu te voi uita.
18. Ridică-ţi* ochii în jur şi vezi! Ei toţi se strâng, vin la tine! Viu sunt Eu“, zice Domnul, „te vei îmbrăca într-adevăr cu toţi aceştia ca şi cu o podoabă* şi te vei încinge cu ei ca o mireasă.
19. Pentru că locurile tale părăsite şi ruinele tale şi ţara ta pustiită vor fi* acum prea strâmte pentru locuitorii tăi şi cei care te înghiţeau vor fi departe.
20. Fiii de care ai fost lipsită* vor zice iarăşiLit. „încă“ în auzul tău: «Locul este prea strâmt pentru mine; dă-mi loc să mă aşez».
21. Atunci vei zice în inima ta: «Cine mi i-a născut pe aceştia, pentru că îmi pierdusem copiii şi eram pustie, o deportată, şi pribegeam alungată? Şi cine i-a crescut pe aceştia? Iată, eu rămăsesem singură; unde au fost aceştia?»“
22. ✡ Aşa zice Domnul Dumnezeu: „Iată, Îmi voi înălţa mâna către naţiuni şi voi ridica steagul Meu către popoare şi ei îi vor aduce* înapoi pe fiii tăi la sânul lor şi le vor purta pe fiicele tale pe umăr.
23. Şi împăraţii* vor fi părinţii tăi adoptivi şi împărătesele lor te vor alăpta; cu feţele la pământ se vor pleca înaintea ta şi vor linge* ţărâna picioarelor tale! Şi vei cunoaşte că Eu sunt Domnul; cei* care Mă aşteaptă nu se vor ruşina“.
Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)