Isaia

Capitolul 26

Cântare de laudă a poporului lui Dumnezeu

1. În ziua aceea, în ţara lui Iuda se va cânta cântarea aceasta:

„Avem o cetate tare; El a pus mântuirea* drept ziduri şi întărituri.

2. Deschideţi* porţile şi va intra naţiunea cea dreaptă, care păzeşte credincioşia.

3. Tu vei păzi în pace* desăvârşităLit. „în pace, pace“ mintea care se sprijină pe Tine, pentru că se încrede în Tine.

4. Încredeţi-vă* în Domnul pentru totdeauna, pentru că în ElEbr. „Yah“, Domnul, este stânca* veacurilor.

5. Pentru că El îi coboară pe cei care locuiesc în înălţime, El smereşte cetatea* cea înălţată, o coboară până la pământ, o aruncă în ţărână.

6. Piciorul o va călca*, picioarele celor întristaţi, paşii celor săraci.

7. ✡ Calea* celui drept este netedă; Tu, Cel Drept, netezeştiSau „cântăreşti“* calea celui drept.

8. Da, pe calea judecăţilor* Tale, Doamne, Te-am aşteptat; sufletul nostru doreşte Numele* Tău şi amintirea Ta.

9. Sufletul meu Te doreşte noaptea*; da, duhul meu înăuntrul meu Te caută* devreme; căci atunci când judecăţile Tale sunt pe pământ, locuitorii lumii învaţă* dreptatea.

10. Dacă* se va face îndurare celui rău, el nu învaţă dreptatea; în ţara* dreptăţii el va nedreptăţi şi nu se va uita la măreţia Domnului.

11. Mâna Ta, Doamne, este înălţată, dar ei n-o văd*; dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău şi vor fi ruşinaţiSau „vor vedea şi vor fi ruşinaţi de gelozia lor faţă de popor“; da, focul îi va mistui pe vrăjmaşii Tăi.

12. ✡ Doamne, Tu vei porunci pace* pentru noi, pentru că ai şi împlinit toate lucrurile noastre pentru noi.

13. Doamne, Dumnezeul nostru, alţi* domni în afară de Tine au domnit peste noi; dar numai prin Tine vom aminti Numele Tău.

14. Cei morţi* nu vor trăi: umbrele nu se vor ridica, pentru că Tu i-ai pedepsit* şi i-ai nimicit şi le-ai şters toată amintirea.

15. Ai înmulţit* naţiunea, Doamne, ai înmulţit naţiunea. Tu ai fost glorificat, Tu ai lărgit* toate hotarele ţăriiSau „Tu ai dus-o departe, spre toate marginile pământului“.

16. Doamne, în strâmtorare* Te au căutat, şi-au vărsat în şoaptă rugăciunea, când pedeapsa Ta era asupra lor.

17. Ca o femeie însărcinată, aproape* de naştere, în dureri, care strigă în durerile ei, aşa am fost noi înaintea Ta, Doamne.

18. Am fost însărcinaţi, am fost în dureri de naştere*, şi parcă am fi născut vânt; n-am adus salvare ţăriiSau „pământului“ şi locuitorii lumii n au căzut*.

19. ✡ Morţii* Tăi vor trăi, trupurile mele moarteSauîmpreună cu trupul meu mort, ei“ se vor ridica. Treziţi-vă* şi cântaţi de bucurie, locuitori ai ţărânii! Pentru că roua Ta este roua dimineţilorLit. „luminilor“ şi pământulSau „ţara“ va arunca afară pe cei morţiSau „umbrele“.

20. „Vino, poporul Meu, intră* în camerele tale şi închide-ţi uşile după tine. Ascunde-te* pentru puţine clipe, până va trece mânia*.

21. Pentru că, iată, Domnul iese* din locul Său ca să pedepsească* nelegiuirea locuitorilor pământului asupra lor; şi pământul va da pe faţă* sângele său şi nu-i va mai acoperi pe ucişii săi“.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)