Psalmii
Cartea a doua
Psalmul 62
Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.
1. Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
dela El îmi vine ajutorul.
2. Da, El este Stînca şi Ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.
3. Pînă cînd vă veţi năpusti asupra unui om,
pînă cînd veţi căuta cu toţii să-l doborîţi
ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?
4. Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna;
cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -
5. Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci dela El îmi vine nădejdea.
6. Da, El este Stînca şi Ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.
7. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost.
8. Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă inimile înaintea Lui!
Dumnezeu este adăpostul nostru. - (Oprire).
9. Da, o nimica sînt fiii omului! Minciună sînt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi la olaltă, ar fi mai uşori decît o suflare
10. Nu vă încredeţi în asuprire,
şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire;
cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
de două ori am auzit
că „Puterea este a lui Dumnezu.“
12. A Ta, Doamne, este şi bunătatea,
căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.