1. ✸ Şi Domnul m-a făcut să văd* şi iată două coşuri cu smochine puse înaintea templului Domnului, după ce Nebucadneţar, împăratul* Babilonului, deportase din Ierusalim pe Ieconia*, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi pe căpeteniile lui Iuda şi pe tâmplariSau „meşteri“ şi pe fierari şi-i dusese la Babilon.

2. Un coş avea smochine foarte bune, ca smochinele coapte întâi; şi celălalt coş avea smochine foarte rele, care, de rele ce erau, nu puteau fi mâncate.

3. Şi Domnul mi-a zis: „Ce vezi, Ieremia?“

Şi eu am zis: „Smochine; smochinele cele bune, foarte bune; şi cele rele, foarte rele, care nu se pot mânca de rele ce sunt“.

4. Şi cuvântul Domnului a fost către mine,

5. zicând: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: „Ca smochinele acestea bune, aşa îi voi privi pe cei deportaţi din Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta în ţara caldeenilor, spre bine.

6. Şi ochiul Meu va veghea asupra lor spre bine şi-i voi aduce* din nou în ţara aceasta; şi-i voi zidi* şi nu-i voi surpa; şi-i voi sădi şi nu-i voi dezrădăcina.

7. Şi le voi da o inimă* ca să Mă cunoască pe Mine că Eu sunt Domnul. Şi ei Îmi vor fi popor* şi Eu le voi fi Dumnezeu, pentru că se vor întoarce la Mine* cu toată inima lor.

8. Şi ca smochinele cele rele*, care nu se pot mânca de rele ce sunt“, da, aşa zice Domnul, „aşa voi face pe Zedechia, împăratul lui Iuda, şi pe căpeteniile lui şi restul Ierusalimului care rămâne în ţara aceasta şi pe cei care locuiesc* în ţara Egiptului.

9. Şi îi voi da să fie alungaţi* încoace şi încoloSau „să fie de groază“ printre toate împărăţiile pământului, spre rău, ca să fie o ruşine* şi un proverb, de batjocură şi de blestem*, în toate locurile unde îi voi alunga.

10. Şi voi trimite printre ei sabia, foametea şi ciuma, până vor fi nimiciţi din ţara pe care le-am dat-o lor şi părinţilor lor“.