1. Păcatul lui Iuda este scris cu o daltă* de fier, cu vârful unui diamant, gravat* pe tăbliţa inimii lor şi pe coarnele altarelor voastre,

2. în timp ce fiii* lor îşi amintesc de altarele lor şi de aşerele* lor, lângă copacii verzi, pe dealurile înalte.

3. „Muntele Meu în câmp*, averea ta, toate vistieriile tale, le voi da ca pradă împreună cu înălţimile tale, pentru păcatul din toate hotarele tale.

4. Şi tu, de la tine însuţi, vei renunţa la moştenirea ta pe care ţi-o dădusem; şi te voi face să slujeşti vrăjmaşilor tăi într-o ţară* pe care n-o cunoşti, pentru că aţi aprins un foc* în mânia Mea; el va arde pentru totdeauna“.

5. Aşa zice Domnul:

„Blestemat* este omul care se încrede în om şi care îşi face carnea* braţ al său şi a cărui inimă se depărtează de Domnul.

6. Şi va fi ca un tufişSau „ca un despuiat“, „ca un om pierdut“* în pustiu şi nu va vedea* când va veni binele; ci va trăi în locurile arse ale pustiului, într-un pământ* sărat şi nelocuit.

7. Binecuvântat* este omul care se încrede în Domnul şi a cărui încredere este Domnul!

8. Pentru că el va fi ca un copac* plantat lângă ape şi care îşi întinde rădăcinile spre râu şi nu va vedeaSau „nu se va teme“ când va veni arşiţa, ci frunza lui va fi verde; şi nu se va îngrijora în anul de secetă, nici nu va înceta să dea rod“.

9. ✡ Inima este nespus de înşelătoare şi fără nici o speranţă de vindecare: cine poate s-o cunoască?

10. „Eu, Domnul, cercetez* inima, Eu încerc rărunchii, ca să dau* fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui“.

11. Cum stă potârnichea pe ouă pe care nu ea le-a făcut, aşa este cel care adună bogăţii, dar pe nedrept: le va lăsa* la jumătatea zilelor lui şi la sfârşitul lui va fi nebun*.

12. ✡ Tron de glorie, înălţat de la început, este locul sfântului nostru locaş.

13. Doamne, speranţa* lui Israel, toţi cei care Te părăsesc* se vor ruşina. „Cei care se depărtează de Mine vor fi scrişi* pe pământSau „în ţară““, pentru că L-au părăsit pe Domnul, izvorul* apelor vii.

14. ✡ Vindecă-mă*, Doamne, şi voi fi vindecat. Salvează-mă*, şi voi fi salvat; pentru că Tu eşti lauda* mea.

15. Iată, aceştia îmi zic: „Unde este* cuvântul Domnului? Să vină acum!“

16. Dar eu nu m-am grăbit* să încetez să fiu un păstor care Te urmeazăLit. „păstor după Tine“, nici n-am dorit ziua cea rea. Tu ştii! Ce a ieşit de pe buzele mele a fost înaintea feţei Tale.

17. Nu fi ca o spaimă pentru mine: Tu eşti adăpostul* meu în ziua nenorocirii!

18. Să se ruşineze* cei care mă persecută, dar să nu mă ruşinez* eu; să se înspăimânte ei, dar să nu mă înspăimânt eu. Adu asupra* lor ziua nenorocirii şi zdrobeşte-i cu o dublă zdrobire.

19. Aşa mi-a zis Domnul:

„Du-te şi stai la poarta fiilor poporului, prin care intră şi prin care ies împăraţii lui Iuda, şi la toate porţile Ierusalimului.

20. Şi spune-le: Ascultaţi* cuvântul Domnului, împăraţi ai lui Iuda şi tot Iuda şi toţi locuitorii Ierusalimului, care intraţi pe porţile acestea.

21. Aşa zice Domnul: «Luaţi seama* la sufletele voastre şi nu purtaţi nici o povară în ziua sabatului şi nu aduceţi nimic pe porţile Ierusalimului.

22. Şi nu scoateţi nici o povară din casele voastre în ziua sabatului şi nu faceţi nici o lucrare; ci sfinţiţi ziua sabatului, cum am poruncit* părinţilor voştri»“.

23. Dar ei n-au ascultat*, nici nu şi-au plecat urechea, ci şi-au înţepenit grumazul ca să n-audă şi să nu primească învăţătură.

24. „Şi va fi aşa: dacă Mă veţi asculta cu tot dinadinsul“, zice Domnul, „ca să nu aduceţi nici o povară pe porţile cetăţii acesteia în ziua sabatului, ci să sfinţiţi ziua sabatului, nefăcând nici o lucrare în ea,

25. atunci vor intra* pe porţile cetăţii acesteia împăraţi şi căpetenii care vor sta pe tronul* lui David, suiţi în car şi pe cai, ei şi căpeteniile lor, bărbaţii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului; şi cetatea* aceasta va fi locuită pentru totdeauna.

26. Şi vor veni din cetăţile lui Iuda şi din împrejurimile* Ierusalimului şi din ţara lui Beniamin şi de la şes şi din ţinutul muntos şi de la sud*, aducând arderi-de-tot şi jertfe şi daruri de mâncare şi tămâie şi aducând jertfe de mulţumireSau „şi aducând mulţumiri“* în casa Domnului.

27. Dar, dacă nu Mă veţi asculta* ca să sfinţiţi ziua sabatului şi să nu purtaţi povară şi să nu intraţi pe porţile Ierusalimului în ziua sabatului, atunci voi aprinde* un foc la porţile lui şi va mistui* palatele Ierusalimului şi nu se va stinge“.