Pagina curentă: GBV 2001 » Vechiul Testament » Ieremia 23
Ieremia
Capitolul 23
Păstorii lui Israel
1. „Vai de păstorii* care nimicesc şi risipesc oile păşunii Mele!“ zice Domnul.
2. „De aceea, aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre păstorii care păstoresc pe poporul Meu: «Voi aţi risipit oile Mele şi le-aţi alungat şi nu le-aţi îngrijitSau „nu le-aţi cercetat“. Iată, voi pedepsiSau „voi cerceta“* asupra voastră răutatea faptelor voastre»“, zice Domnul.
3. „Şi Eu voi aduna* rămăşiţa oilor Mele din toate ţările unde le-am alungat şi le voi aduce din nou la stauleleSau „păşunile“ lor şi vor fi roditoare şi se vor înmulţi.
4. Şi voi ridica peste ele păstori* şi ei le vor păstori. Şi nu se vor mai teme, nici nu se vor înspăimânta şi nici una nu va lipsi“, zice Domnul.
5. „Iată, vin* zile“, zice Domnul, „când îi voi ridica lui David o Odraslă* dreaptă şi va împărăţi* ca împărat şi va lucra cu înţelepciuneSau „va prospera“ şi va face* judecată şi dreptate în ţarăSau „pe pământ“.
6. În zilele Lui, Iuda va fi mântuit şi Israel* va locui în siguranţă. Şi acesta este Numele* Lui, cu care Se va numi: «Domnul, Dreptatea* noastră».
7. De aceea, iată, vin* zile“, zice Domnul, „când nu vor mai zice: «Viu este Domnul care i-a scos pe fiii lui Israel din ţara Egiptului»,
8. ci: «Viu este Domnul care a scos şi care a adus înapoi sămânţa casei lui Israel din ţara de la nord» şi din toate ţările* unde-i alungasem; şi vor locui în ţara lor“.
Falşii profeţi
Inima mea este zdrobită în mineSau „Inima mea este zdrobită în mine pentru profeţi“, îmi tremură toate oasele*. Sunt ca un om beat şi ca un om învins de vin, din cauza Domnului şi din cauza cuvintelor sfinţeniei Lui.
10. Pentru că ţara* este plină de adulteri, pentru că ţara jeleşte* din cauza blestemului, păşunile* pustiului s-au uscat; şi alergarea lor este rea şi puterea lor este cu nedreptate.
11. Pentru că şi profetul* şi preotul sunt întinaţiSau „neevlavioşi“. „Chiar şi în* casa Mea am găsit răutatea lor“, zice Domnul.
12. „De aceea, calea* lor va fi pentru ei ca locurile alunecoase în întuneric. Vor fi împinşi şi vor cădea pe ea. Pentru că voi aduce asupra lor nenorocirea*, anul pedepsei lor“, zice Domnul.
13. „Şi am văzut nebunie în profeţii Samariei: au profeţit* prin Baal şi au rătăcit* pe poporul Meu Israel.
14. Şi în profeţii Ierusalimului am văzut un lucru înfricoşător: ei comit aduter* şi umblă în minciună* şi întăresc* mâinile răufăcătorilor, încât nici unul nu se întoarce de la răutatea lui. Toţi au ajuns pentru Mine ca Sodoma*, şi locuitorii lui, ca Gomora“.
15. De aceea, aşa zice Domnul oştirilor despre profeţi:
„Iată, îi voi hrăni cu pelin* şi-i voi face să bea apă cu fiereLit. „apă de fiere“, pentru că de la profeţii Ierusalimului s-a răspândit neevlaviaSau „făţărnicia“ în toată ţara“.
16. Aşa zice Domnul oştirilor:
„Nu ascultaţi cuvintele profeţilor care vă profeţesc: ei vă duc la deşertăciune; ei spun* viziunea inimii lor, nu cea care iese din gura Domnului.
17. Ei spun neîncetat celor care Mă dispreţuiesc: «Domnul a zis: Veţi avea pace*». Şi spun oricui umblă în încăpăţânarea inimii lui: «Nu va veni* nenorocirea asupra voastr㻓.
18. Căci cine a stat* la sfatul Domnului, ca să fi văzut şi să fi auzit cuvântul Său? Cine a luat seama* la cuvântul Său şi l-a ascultat?
19. Iată, furtuna* Domnului, furia, izbucneşte; şi un vârtej puternic se va abate pesteSau „va cădea pe“ capul celor răi.
20. Mânia* Domnului nu se va potoliLit. „nu se va întoarce“ până nu va face şi până nu va împlini gândurile inimii Sale: în zilele din urmăSau „la sfârşitul zilelor“* o veţi înţelege lămurit.
21. „Nu Eu i-am trimis* pe profeţii aceştia, totuşi ei au alergat; nu Eu le-am vorbit, totuşi ei au profeţit.
22. Dar, dacă ar fi stat* la sfatul Meu, atunci ar fi făcut pe poporul Meu să asculte cuvintele Mele şi i-ar fi întors* de la calea lor cea rea şi de la răutatea faptelor lor“.
23. ✡ „Sunt Eu un Dumnezeu de aproape“, zice Domnul, „şi nu sunt un Dumnezeu de departe?
24. Poate un om să se ascundă* în locuri tainice, ca să nu-l văd Eu?“, zice Domnul. „Nu umplu* Eu cerurile şi pământul?“ zice Domnul.
25. „Am auzit ce spun profeţii care profeţesc minciună în Numele Meu, zicând: «Am visat! Am visat!»
26. Până când va fi aceasta în inima profeţilor care profeţesc minciună şi care sunt profeţi ai înşelăciunii inimii lor?
27. Ei se gândesc să facă pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile lor pe care fiecare le spune aproapelui său, aşa cum părinţii lor au uitat* Numele Meu pentruSau „prin“ Baal.
28. Profetul care are un vis să istorisească visul; şi cel care are cuvântul Meu să spună cuvântul Meu cu credincioşie. Ce este pleava pentru grâu?“, zice Domnul.
29. „Nu este cuvântul Meu ca un foc“, zice Domnul, „şi ca un ciocan care sfărâmă stânca?
30. De aceea, iată, zice Domnul, Eu sunt împotriva* profeţilor, care fură cuvintele Mele, fiecare de la aproapele său.
31. Iată, zice Domnul, Eu sunt împotriva profeţilor, care îşi folosesc limba lor şi spun: «El a zis».
32. Iată, zice Domnul, sunt împotriva celor care profeţesc visuri false şi care le istorisesc şi rătăcesc pe poporul Meu cu minciunile lor şi cu lăudăroşia* lor. Şi Eu nu i-am trimis, nici nu le am poruncit şi ei nu sunt de nici un folos poporului acestuia“, zice Domnul.
33. „Şi când poporul acesta, sau un profet, sau un preot, te va întreba, zicând: «Care este profeţiaLit. „povara“* Domnului?», atunci le vei zice: «Ce profeţie? Sau „Voi sunteţi povara.“» «Vă voi părăsi*»“, zice Domnul.
34. „Şi cât despre profetul, sau preotul, sau poporul care va zice: «Profeţia Domnului!», voi pedepsi pe omul acela şi casa lui“.
35. Aşa să ziceţi fiecare către aproapele său şi fiecare către fratele său: „Ce a răspuns Domnul?“ sau: „Ce a spus Domnul?“
36. Şi să nu mai amintiţi de profeţia Domnului, căci cuvântul fiecăruia va fi profeţia lui. Pentru că aţi sucit cuvintele Dumnezeului celui viu, ale Domnului oştirilor, Dumnezeul nostru.
37. Aşa să zici profetului: „Ce ţi-a răspuns Domnul?“ şi: „Ce a spus Domnul?“
38. Dar pentru că ziceţi: „Profeţia Domnului!“, de aceea, aşa zice Domnul: „Pentru că spuneţi cuvântul acesta: «Profeţia Domnului!» şi Eu am trimis la voi, spunând: Să nu ziceţi: «Profeţia Domnului!»,
39. de aceea*, iată, vă voi uita cu totul şi vă voi arunca* departe de la faţa Mea, pe voi şi cetatea pe care v-am dat-o vouă şi părinţilor voştri.
40. Şi voi aduce asupra voastră o batjocură* pentru totdeauna şi o ruşine pentru totdeauna, care nu se vor uita“.