1. Am făcut legământ cu ochii* mei; şi cum mi-aş fi oprit privirea asupra unei fecioare?

2. Pentru că ce este partea* de la Dumnezeu, de sus, şi ce este moştenirea de la Cel Atotputernic, din înălţimi?

3. Nu este prăpăd pentru cel nedrept şi nenorocireLit. „ce este neobişnuit“ pentru lucrătorii nelegiuirii?

4. Nu vede* El căile mele şi nu-mi numără El toţi paşii?

5. Dacă am umblat cu neadevăr şi mi s-a grăbit piciorul să înşele,

6. să fiu cântărit într-o balanţă dreaptă, şi Dumnezeu va recunoaşte integritatea mea!

7. Dacă mi s-a abătut pasul din cale şi inima* mea mi-a urmat ochii şi dacă s-a lipit vreo pată de mâinile mele,

8. atunci eu* să semăn şi altul să mănânce; şi vlăstarul meu să fie dezrădăcinat.

9. Dacă mi-a fost amăgită inima spre vreo femeie, încât am pândit la uşa aproapelui meu,

10. atunci soţia mea să macine* pentru un altul* şi alţii să se plece* peste ea!

11. Pentru că aceasta este o ruşine; da, este o nelegiuire* pe care judecătorii s-o pedepsească;

12. pentru că este un foc care mistuie până la distrugereEbr. „Abadon“ şi ar dezrădăcina tot venitul meu.

13. Dacă aş fi nesocotit* dreptul slujitorului meu sau al slujnicei mele, când se certau cu mine,

14. ce voi face când Se va ridica* Dumnezeu? Şi când cercetează El, ce-I voi răspunde?

15. Cel care m-a făcut pe mine în pântece nu l-a făcut* şi pe el? Şi nu Unul ne-a întocmit în pântece?

16. Dacă am oprit pe sărac de la ce dorea sau am făcut să se topească ochii văduvei

17. sau mi-am mâncat singur bucăţica, încât orfanul n-a mâncat din ea

18. (pentru că din tinereţea mea el a crescut cu mine ca şi cu un tată; şi din pântecele mamei mele am călăuzit pe văduvă)…

19. dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de îmbrăcăminte şi pe vreun nevoiaş fără învelitoare,

20. dacă nu m-a binecuvântat* inimaLit. „coapsele“ lui şi dacă nu s-a încălzit cu lâna mieilor mei,

21. dacă mi-am ridicat mâna împotriva orfanului*, pentru că vedeam ajutorul meu la poartă,

22. să-mi cadă umărul din încheietură şi să mi se rupă braţul din os.

23. Pentru că nenorocirea de la Dumnezeu era o groază* pentru mine şi datorităSau „înaintea“ măreţiei Sale eram fără putere.

24. Dacă am făcut din aur speranţa mea sau am zis aurului fin: «Încrederea* mea!»,

25. dacă m-am bucurat* peste măsură pentru că averea îmi era mare şi pentru că mâna mea câştigase mult,

26. dacă am privit* soareleLit. „lumina“ când strălucea sau luna umblând în strălucire,

27. şi inima mea a fost tainic amăgită, încât gura mea mi-a sărutat mâna:

28. şi aceasta ar fi o nelegiuire* pentru judecător, pentru că aş fi tăgăduit pe Dumnezeul care este deasupra.

29. Dacă m-am bucurat de nenorocirea* celui care mă ura şi am fost încântat cândSau „că“l l-a ajuns răul

30. (da, nici n-am îngăduit* cerului gurii mele să păcătuiască, cerând cu blestem viaţa lui),

31. dacă n-au zis oamenii cortului meu: «Cine va găsi pe vreunul care nu s-a săturat din carnea lui!»…

32. străinul* n-a rămas noaptea afară, am deschis călătoruluiSau „am deschis către drum“ uşile mele…

33. Dacă mi-am acoperit fărădelegile ca* Adam, ascunzându-mi nelegiuirea în sânul meu,

34. pentru că mă temeam de marea mulţime* şi mă îngrozea dispreţul familiilor, încât am tăcut şi n-am ieşit pe uşă…

35. O, dacă aş avea pe cineva să mă audă*! Iată semnătura mea: să-mi răspundă Cel* Atotputernic! şi să scrie potrivnicul meu o acuzaţie!

36. N-aş purta-o pe umărul meu? Mi-aş lega-o ca pe o cunună.

37. I-aş spune numărul paşilor mei; ca un prinţ m-aş apropia de El.

38. Dacă pământul meu strigă împotriva mea şi brazdele lui plâng împreună,

39. dacă am mâncat* roadeleLit. „puterea“ lui fără plată şi am chinuit* de moarte sufletele stăpânilor lui,

40. să răsară spini* în loc de grâu şi neghină în loc de orz!“ Cuvintele lui Iov s-au sfârşit.