1. Şi a fost ziua când fiii lui Dumnezeu au venit* să se înfăţişeze înaintea Domnului; şi a venit şi Satan printre ei ca să se înfăţişeze înaintea Domnului.

2. Şi Domnul i-a zis lui Satan: „De unde vii?“ Şi Satan a răspuns* Domnului şi a zis: „De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea acolo pe el“.

3. Şi Domnul i-a zis lui Satan: „Ai privit tuLit. „Ţi-ai pus tu inima“ la robul Meu Iov, că nu este nimeni ca el pe pământ, bărbat integru* şi drept, temător de Dumnezeu şi care se abate de la rău? Şi rămâne tare* în integritatea lui, deşi M-ai întărâtat împotriva lui, ca să-l înghit* fără motiv“.

4. Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: „Piele pentru piele! Da, omul va da tot ce are pentru viaţa lui.

5. Dar întinde-Ţi* mâna acum şi atinge-Te de osul* lui şi de carnea lui şi vezi dacă nu Te va blestema în faţă!“

6. Şi Domnul* a zis lui Satan: „Iată, este în mâna ta, numai cruţă-i viaţaSau „sufletul““.

7. Şi Satan a ieşit dinaintea feţei Domnului şi a lovit pe Iov cu bube rele, din tălpi* până în creştet.

8. Şi el a luat un ciob ca să se scarpine cu el şi s-a aşezat în cenuşă*.

9. Şi soţia lui i-a zis: „Încă eşti tare în integritatea ta? Blestemă pe Dumnezeu şi mori!“

10. Dar el i-a zis: „Vorbeşti cum ar vorbi una din femeile fără minte. Ce? Am primit* de la Dumnezeu binele şi să nu primim răul?“

În toate acestea, Iov n-a păcătuit* cu buzele lui.

11. Şi trei prieteni* ai lui Iov au auzit de tot răul acesta care venise peste el şi au venit fiecare din locul lui: Elifaz din Teman* şi Bildad din Şuah* şi Ţofar din Naama; şi s-au vorbit între ei să vină să plângă* cu el şi să-l mângâie.

12. Şi şi-au ridicat ochii de departe şi nu l-au recunoscut; şi şi-au înălţat glasul şi au plâns. Şi şi-au sfâşiat fiecare mantaua şi au aruncat* ţărână deasupra capetelor lor, spre ceruri.

13. Şi au stat jos cu el pe pământ şapte zile şi şapte* nopţi şi nici unul nu i-a spus un cuvânt, pentru că vedeau că durerea lui era foarte mare.