1. Şi Ţofar* din Naama a răspuns şi a zis:

2. „De aceea gândurile mele îmi dau un răspuns şi pentru aceasta este graba mea în mine:

3. Am auzit o mustrare care mă face de ruşine şi duhul mă face să răspundSau „îmi răspunde“ prin priceperea mea.

4. Nu ştii aceasta, că din vechime*, de când a fost pus omul pe pământ,

5. înălţarea celor răi este scurtă* şi bucuria celui neevlaviosSau „făţarnic“ doar pentru o clipă?

6. Chiar dacă înălţimea* lui s-ar ridica până la ceruri şi capul lui ar ajunge la nori,

7. el va pieri pentru totdeauna ca* gunoiul lui: cei care l-au văzut vor zice: «Unde este?»

8. Va zbura ca* un vis şi nu va mai fi găsitSau „Zboară ca un vis şi nu este găsit“. Da, va fugi* ca o viziune a nopţii.

9. Ochiul* care l-a văzut nu-l va mai vedea; şi locul lui nu-l va mai zări.

10. Fiii lui vor căuta bunăvoinţa celor săraci şi mâinile* lui vor înapoia averea luiSau „vor înapoia ceea ce violenţa lui a răpit“.

11. Oasele lui sunt pline de puterea tinereţii* luiSau „de păcatele lui ascunse“, dar ea se va odihni* cu el în ţărână.

12. Cu toate că răutatea este dulce în gura lui, el o ascunde sub limba lui,

13. o cruţă şi n-o părăseşte, ci o ţine în cerul gurii lui;

14. hrana lui este transformată în măruntaiele lui: este fiere de aspidă înăuntrul lui.

15. A înghiţit bogăţii, dar le va vărsa; Dumnezeu le va arunca din pântecele lui.

16. Va suge otravă de aspidă; limba năpârcii îl va ucide.

17. Nu va vedea pâraiele*, râurile, şuvoaiele de miere şi unt!

18. Va da înapoi* rodul muncii sale şi nu-l va înghiţi; îl va da înapoi după preţul său şi nu se va bucura de el,

19. pentru că a asuprit*, a părăsit pe săraci, a luat cu sila o casă pe care n-a construit-o el.

20. Pentru că n-a cunoscut* odihna în pântecele lui, nu va salva nimic din ce a dorit cel mai mult.

21. Nimic n-a scăpat de lăcomia lui; de aceea bunăstarea lui nu va dura*.

22. În plinătatea belşugului său va fi în strâmtorare; mâna fiecăruia care este în nevoieSau „toată puterea nevoii“ va veni peste el.

23. Când va fi să-şi umple pântecele, Dumnezeu va arunca asupra lui aprinderea mâniei Sale şi o va ploua peste el, în carnea* luiSau „ca (sau cu) mâncare a lui“.

24. Dacă fuge* de arma de fier, îl va străpunge arcul de aramă.

25. smulge săgeata; aceasta iese din trupul lui, şi vârful scânteietor* din fierea lui: spaimele* sunt peste el.

26. Toate întunecimile sunt păstrate pentru comorile lui: un foc* nesuflat îl va mistui, va consuma ce a rămas în cortul lui.

27. Cerurile vor descoperi nelegiuirea lui şi pământul se va ridica împotriva lui.

28. Venitul casei lui se va îndepărta, va curge în ziua* mâniei Sale.

29. Aceasta* este partea de la Dumnezeu pentru omul rău şi moştenirea hotărâtă lui de Dumnezeu“.