1. ✡ Şi Iov a răspuns şi a zis:

2. „Am auzit multe asemenea lucruri. Voi toţi sunteţi nişte mângâietori* supărăcioşi.

3. Vor avea sfârşit vorbele în vânt? Şi ce te supără, de răspunzi?

4. Şi eu aş putea vorbi ca voi; dacă ar fi sufletul vostru în locul sufletului meu, aş putea lega împreună cuvinte împotriva voastră şi aş clătina* din cap către voi.

5. Dar v-aş încuraja cu gura mea şi mişcarea buzelor mele v-ar alina.

6. Dacă vorbesc, nu mi se alină durerea; şi dacă tac, se depărtează ea de la mine?

7. Dar acum m-a stors de puteri… Mi-ai pustiit toată familiaSau „adunarea“.

8. Şi m-ai veştejitSau „m-ai acoperit de zbârcituri“; aceasta a ajuns o mărturie; şi slăbiciunea mea se ridică împotriva mea, mărturiseşte în faţa mea.

9. Mânia* Lui sfâşie şi mă urmăreşte; El scrâşneşte din dinţi împotriva mea; ca un duşman al meu mă străpunge cu ochii* LuiLit. „Îşi ascute ochii împotriva mea“.

10. Ei îşi deschid* larg gura împotriva mea; îmi lovesc* obrajii cu dispreţ, se adună* împreună împotriva mea.

11. Dumnezeu m-a dat* celui nelegiuit şi m-a aruncat în mâinile celor răi.

12. Eram în pace şi m-a frânt* în două; şi m-a apucat de ceafă şi m-a zdrobit şi m-a ridicat ca* să-I fiu ţintă.

13. Arcaşii* SăiSau „săgeţile Sale“ m-au înconjurat. El îmi despică rărunchii şi nu mă cruţă, îmi varsă fierea pe pământ.

14. Mă frânge bucată cu bucată, Se aruncă asupra mea ca un războinic.

15. Mi-am cusut sac* pe piele şi mi-am tăvălit capulSau „mi-am întinat cornul“* în ţărână.

16. Faţa mea este roşie de plâns şi pe genele mele este umbra* morţii,

17. deşi nu este violenţă în mâinile mele şi rugăciunea mea este curată.

18. ✡ Pământule, nu-mi acoperi sângele şi să nu mai fie loc pentru ţipătul* meu!

19. Chiar acum, iată, Martorul* meu este în ceruri şi Cel care mărturiseşte pentru mine este în locurile* înalte.

20. Prietenii mei sunt batjocoritorii mei, dar ochiul* meu varsă lacrimi către Dumnezeu.

21. De ar fi un mijlocitorSau „arbitru“* pentru om la Dumnezeu, ca un fiu al omului pentru prietenul său!

22. Pentru că trec anii, puţini la număr, şi mă duc pe o cale* de unde nu mă voi mai întoarce.