1. ✡ Şi Iov a răspuns şi a zis:

2. „O, dacă mi s-ar cântări* cu grijă durerea şi mi s-ar pune în balanţă toată nenorocirea mea!

3. Pentru că acum ar fi mai grele decât nisipul* mărilor; de aceea cuvintele mele sunt pripiteSau „cu indignare“.

4. Pentru că săgeţile* Celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi secătuieşte* duhul; spaimele* lui Dumnezeu se rânduiesc de bătaie împotriva mea.

5. Zbiară măgarul* sălbatic lângă iarbă? Sau mugeşte boul lângă nutreţul său?

6. Ce este fără gust se poate mânca fără sare? Sau este vreun gust în albuşul de ou?

7. Ceea ce sufletul meu refuză să atingă, aceea îmi este ca hrană* dezgustătoare.

8. ✡ O, de mi s-ar împlini cererea şi de mi-ar da Dumnezeu dorinţa mea!

9. Şi de ar vrea* Dumnezeu să mă zdrobească, să dea drumul mâinii Sale şi să mă nimicească!

10. Atunci tot aş avea o mângâiere; şi în durerea care nu cruţă, m-aş bucura că n-am tăgăduit* cuvintele Celui Sfânt.

11. Ce este tăria mea, ca să aştept*, şi ce este sfârşitul meu, ca să fiu răbdătorSau „ca să-mi lungesc viaţa“?

12. Este tăria mea, tăria pietrelor? Este carnea mea de aramă?

13. Nu sunt fără ajutor* în mine şi n-a fost alungată orice înţelepciuneSau „capacitate“ de la mine?

14. ✡ Pentru cel care este în leşin, se cuvine îndurare* de la prietenul său; altfel, va părăsi temerea* de Cel Atotputernic.

15. Fraţii* mei s-au arătat înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor* care trec,

16. care se tulbură din cauza gheţii, în care se ascunde zăpada.

17. La timpul când scad, seacă*; şi când le atinge căldura, dispar din locul lor;

18. şerpuiesc pe cărările cursului lor, înaintează în pustiuSe evaporă la soare şi pier.

19. Caravanele din Tema* le căutau cu privirea, călătorii din Seba* le aşteptau;

20. dar au fost ruşinaţi* de încrederea lor, au ajuns acolo şi au fost uimiţi.

21. Aşa şi voi*, acum sunteţi nimic; aţi văzut un lucru de groază şi v-aţi înspăimântat*.

22. Am zis eu vreodată: «Daţi-mi sau faceţi-mi un dar din averea voastră

23. şi scăpaţi-mă din mâna asupritorului şi răscumpăraţi-mă din mâna celor neîndurători»?

24. ✡ Învăţaţi-mă, şi voi tăcea*; şi faceţi-mă să înţeleg în ce m-am rătăcit.

25. Cât de tari sunt cuvintele drepte! Dar ce dovedeşte mustrarea voastră?

26. Gândiţi să-mi răsturnaţi vorbele? Şi cuvintele* celui disperat sunt în adevăr în vânt?

27. Da, vă aruncaţi asupra orfanului şi săpaţi* pe prietenul vostru.

28. Acum deci, dacă vreţi, priviţi-mă; vă voi minţi* eu în faţă?

29. Întoarceţi-vă*, vă rog; să nu fie nedreptate; da, întoarceţi-vă din nou, dreptatea* mea este aici.

30. Este nedreptate pe limba mea? Să nu poată cerul gurii* mele deosebi răutatea?