1. Şi a fost aşa: în anul al treizecilea, în luna a patra, în a cincea zi a lunii, pe când eram în captivitateEzechiel fusese luat captiv odată cu împăratul Ioiachin (2 Împ. 24.14-16) lângă râul* Chebar, s-au deschis* cerurile şi am văzut viziuni* de la Dumnezeu.

2. În a cincea zi a lunii, care era în anul al cincilea al deportării* împăratului Ioiachin,

3. cuvântul Domnului a fost anume către EzechielPuterea lui Dumnezeu, preotul, fiul lui Buzi, în ţara caldeenilor, lângă râul Chebar; şi mâna* Domnului a fost acolo asupra lui.

4. Şi am privit şi iată un vârtej de vânt* venea de la nord, un nor mare şi un foc înlănţuindu-seSau „care se amesteca“; şi în jurul lui era o strălucire şi din mijlocul lui ceva asemenea aramei strălucitoareO substanţă necunoscută, ca un amestec de aur şi de argint incandescent, din mijlocul focului.

5. Şi din mijlocul lui ieşea asemănarea a patru făpturi vii*. Şi aceasta era înfăţişarea lor: aveau asemănare* de om.

6. Şi fiecare avea patru feţe şi fiecare din ele avea patru aripi.

7. Şi picioarele lor erau picioare drepte; şi talpa picioarelor lor era ca talpa piciorului de viţel şi scânteiau* ca arama strălucitoare.

8. Şi aveau mâini* de om sub aripile lor la cele patru laturi ale lor; şi toate patru aveau feţele lor şi aripile lor.

9. Aripile* lor se atingeau una de alta; nu se întorceau când mergeau; mergeau* fiecare drept înainte.

10. Şi asemănarea feţelor lor erau feţe* de om; şi toate patru aveau feţe de leu la dreapta; şi toate patru aveau* feţe de bou la stânga; şi toate patru aveau feţe de vulturÎn partea din spate.

11. Şi feţele lor şi aripile* lor erau despărţite susSau „se întindeau în sus“; fiecare avea două aripi care se atingeau una de alta şi două care le acopereau trupurile.

12. Şi mergeau* fiecare drept înainte; mergeau încotro trebuia duhul* să meargă; nu se întorceau* când mergeau.

13. Şi asemănarea făpturilor vii, înfăţişarea lor era asemenea unor cărbuni de foc* aprinşi, ca înfăţişarea făcliilorSau „flăcărilor“; focul se suia şi cobora printre făpturile vii; şi focul strălucea şi din foc ieşeau fulgere.

14. Şi făpturile vii alergau* şi se întorceau ca înfăţişarea strălucirii fulgerului*.

15. Şi am văzut făpturile vii şi, iată, era o roatăSau „un cerc“* pe pământ lângă făpturile vii, pentru fiecare din cele patru feţe ale lorSau „lângă partea din faţă a fiecărui heruvim“.

16. Înfăţişarea roţilor şi alcătuirea lor era asemenea crisolituluiSau „topazului“*; şi toate patru aveau o singură asemănare; şi înfăţişarea lor şi alcătuirea lor erau ca şi cum ar fi o roată în mijlocul unei roţi.

17. Când mergeau*, mergeau peSau „spre“ cele patru laturi ale lor: nu se întorceau când mergeau.

18. Iar obezile lor erau înalte şi înfricoşătoare; şi toate patru aveau obezile lor pline* de ochi de jur-împrejur.

19. Şi când făpturile vii mergeau*, roţile mergeau lângă ele; şi când făpturile vii se înălţau de la pământ, roţile se înălţau.

20. Oriunde trebuia duhul să meargă*, ele mergeau încotro trebuia duhul să meargă; şi roţile se înălţau odată cu ele, pentru că duhul* făpturilor viiSau „duhul de viaţă“ era în roţi.

21. Când* mergeau acelea, mergeau şi acestea; şi când stăteau acelea, stăteau şi acestea; şi când acelea se înălţau de la pământ, roţile se înălţau odată cu ele, pentru că duhul făpturilor vii era în roţi.

22. Şi deasupra* capetelor făpturii vii era asemănarea unei întinderi ca cristalul, înfricoşător de privit, întinsă peste capetele lor, deasupra.

23. Şi sub această întindere, aripile lor erau drepteÎntinse orizontal, una către cealaltă; fiecare avea două aripi care acopereau de partea aceasta, şi fiecare avea două care acopereau de partea aceea, trupurile lor.

24. Şi, când mergeau, am auzit vuietulLit. „glasul“ aripilor lor, ca vuietul* de ape mari, ca glasul* Celui Atotputernic, un vuiet puternic, ca vuietul unei oştiriSau „unei tabere“; când stăteau, îşi lăsau aripile în jos.

25. Şi era un glasSau „un tunet“ de deasupra întinderii care era peste capetele lor; când stăteau, îşi lăsau aripile în jos.

26. Şi deasupra* întinderii care era peste capetele lor era asemănarea unui tron, ca înfăţişarea unei pietre* de safir; şi deasupra asemănării tronului era o asemănare, ca înfăţişarea unui om, pe el, deasupra.

27. Şi am văzut ceva asemenea aramei strălucitoare, ca* înfăţişarea unui foc, înăuntrul ei, de jur-împrejur, de la înfăţişarea coapselor lui şi în sus; şi de la înfăţişarea coapselor lui şi în jos am văzut ca înfăţişarea unui foc; şi avea o strălucire de jur-împrejur.

28. Ca înfăţişarea curcubeului* care este în nor într-o zi cu ploaie, aşa era înfăţişarea strălucirii de jur-împrejur.

Aceasta* era înfăţişarea asemănării gloriei Domnului. Şi, când am văzut-o, am căzut* cu faţa la pământ şi am auzit un glas al Unuia care vorbea.