1. Adu-Ţi aminte*, Doamne, ce a venit peste noi! Priveşte şi vezi batjocorirea* noastră.

2. Moştenirea* noastră s-a întors la străini, casele noastre la cei din alte ţări.

3. Suntem orfani* şi fără tată; mamele noastre sunt ca nişte văduve.

4. Apa noastră trebuie s-o bem pe bani. Lemnul nostru ne revine cu un preţ.

5. Urmăritorii noştri sunt la gâtul* nostru. Suntem obosiţi şi n-avem odihnă.

6. Am dat mâna Egiptului* şi Asiriei, ca să ne săturăm cu pâine.

7. Părinţii noştri au păcătuit*, nu mai sunt*, şi noi am purtat nelegiuirile lor.

8. Robii stăpânesc peste noi; nu este cine să ne scape din mâna lor.

9. Ne câştigăm pâinea cu riscul vieţii noastre, din cauzaLit. „din faţa“ sabiei pustiului.

10. Pielea noastră ardeSau „este neagră“* ca un cuptor din cauza frigurilor foametei.

11. Au înjosit femeile* în Sion, fecioarele în cetăţile lui Iuda.

12. Căpeteniile au fost spânzurate de mâna lor. Feţele bătrânilor* n-au fost onorate,

13. tinerii au purtat* piatra de moară şi băieţii s-au poticnit sub lemne.

14. Bătrânii au încetat să mai fie la poartă, tinerii la cântarea lor.

15. A încetat bucuria inimii noastre; jocul nostru s-a prefăcut în jale.

16. Cununa* capului nostru a căzut. Vai de noi, pentru că am păcătuit!

17. De aceea ne este descurajată* inima, de aceea ni s-au întunecat* ochii,

18. pentru muntele Sionului care este pustiit; vulpile se plimbă pe el.

19. ✡ Doamne, Tu împărăţeştiLit. „şezi“* pentru totdeauna, tronul Tău este* din generaţie în generaţie.

20. De ce ne uiţi* pentru totdeauna şi ne părăseşti atât de mult timp?

21. Întoarce-ne* la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce; înnoieşte-ne* zilele ca mai înainte!

22. Sau ne-ai respins cu totul? Te-ai mâniat pe noi foarte mult?