Pagina curentă: GBV 2001 » Vechiul Testament » Numeri 10
NumeriSau „A PATRA CARTE A LUI MOISE (MOISE IV)“ sau „NUMERELE“
Capitolul 10
Trâmbiţele de argint
1. Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
2. „Fă-ţi două trâmbiţe de argint; lucrare bătută să le faci şi să-ţi slujească pentru chemarea adunării* şi pentru plecarea taberelor.
3. Şi când vor suna* din ele, să se strângă toată adunarea la tine, la intrarea cortului întâlnirii.
4. Şi când vor suna dintr-una, atunci să se strângă la tine căpeteniile, capii* miilor lui Israel.
5. Şi când veţi suna alarmă, să plece taberele care sunt aşezate spre răsărit*.
6. Şi când veţi suna alarmă a doua oară, să plece taberele care sunt aşezate spre sud*. Să sune alarma la plecarea lor.
7. Şi când va fi să fie strânsă adunarea, să sunaţi, dar să nu sunaţi* alarmă.
8. Şi fiii lui Aaron, preoţii*, să sune din trâmbiţe; şi ele să vă fie o rânduială pentru totdeauna în generaţiile voastre.
9. Şi când veţi ieşi la război în ţara voastră împotriva vrăjmaşului* care vă va asupri, atunci să sunaţi alarmă* din trâmbiţe; şi veţi fi amintiţi* înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi veţi fi salvaţi* de vrăjmaşii voştri.
10. Şi, în ziua bucuriei voastre şi la sărbătorile voastre şi la lunile voastre noi, să sunaţi* din trâmbiţe peste arderile-de-tot ale voastre şi peste jertfele voastre de pace; şi vă vor fi spre amintire înaintea Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru“.
Plecarea din Sinai
11. Şi a fost aşa: în anul al doilea*, în luna a doua, la douăzeci ale lunii, norul s-a ridicat* de pe cortul mărturiei.
12. Şi fiii lui Israel au pornit* după ordinea lor de mers din pustiul Sinai*; şi norul s-a oprit în pustiul Paran*.
13. Şi au pornit pentru întâia* oară după* porunca Domnului prin Moise.
14. Şi întâi* a pornit steagul taberei fiilor lui Iuda, după oştirile lor; şi peste oştirea sa era Nahşon*, fiul lui Aminadab.
15. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Ţuar.
16. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon.
17. Şi cortul* a fost desfăcut şi fiii lui Gherşon şi fiii lui Merari au pornit, purtând* cortul.
18. Şi steagul* taberei lui Ruben a pornit după oştirile lor; şi peste oştirea sa era Eliţur, fiul lui Şedeur.
19. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Simeon era Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.
20. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel.
21. Şi chehatiţii au pornit, purtând* locaşul sfânt; iar ceilalţi aşezaseră* cortul până la venirea lor.
22. Şi steagul* taberei fiilor lui Efraim a pornit după oştirile lor; şi peste oştirea sa era Elişama, fiul lui Amihud.
23. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Manase era Gamaliel, fiul lui Pedahţur.
24. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni.
25. Şi a pornit steagul* taberei fiilor lui Dan, la urma* tuturor taberelor, după oştirile lor; şi peste oştirea sa era Ahiezer, fiul lui Amişadai.
26. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Aşer era Paguiel, fiul lui Ocran.
27. Şi peste oştirea seminţiei fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
28. Acestea au fost plecările fiilor lui Israel după* oştirile lor; şi aşa au plecat.
Moise şi Hobab
29. Şi Moise i-a zis lui Hobab*, fiul lui Reuel* madianitul, socrul lui Moise: „Noi plecăm la locul despre care Domnul a zis: «Vi-l* voi da vouă!» Vino cu noi şi-ţi vom face* bine, pentru că Domnul a vorbit bine* despre Israel“.
30. Şi el i-a zis: „Nu* voi merge, ci mă voi duce în ţara mea şi la rudele mele“.
31. Şi el a zis: „Te rog, nu ne părăsi, pentru că tu ştii unde să aşezăm tabăra în pustiu şi tu vei fi ochi* pentru noi.
32. Şi va fi aşa: dacă vei veni cu noi, da, va fi aşa: orice bine* ne va face Domnul, aşa îţi vom face şi noi ţie“.
33. Şi au plecat* din muntele* Domnului cale de trei zile. Şi chivotul* legământului Domnului a mers înaintea lor cale de trei zile, ca să le caute un loc* de odihnă.
34. Şi norul* Domnului era deasupra lor ziua, când plecau din tabără.
35. Şi a fost aşa: când pornea chivotul, Moise zicea:
„Ridică-Te*, Doamne, şi să se risipească vrăjmaşii Tăi;
şi să fugă dinaintea feţei Tale cei care Te urăsc*!“
36. Şi, când se odihnea, zicea:
„Întoarce-Te*, Doamne, la zecile de mii* ale miilor lui Israel“.