1. Şi canaanitul, împăratul Aradului*, care locuia la sudNeghev, a auzit că Israel venea pe calea AtarimSau „calea spionilor“ şi s-a luptat împotriva lui Israel şi a luat captivi pe unii dintre ei.

2. Şi Israel* a făcut o promisiune Domnului şi a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în totul în mâna mea, îi voi nimici cu totul cetăţile“.

3. Şi Domnul a ascultat glasul lui Israel şi i-a dat pe canaaniţi în mâna lui; şi ei i-au nimicit cu totul, pe ei şi cetăţile lor. Şi au pus numele locului HormaNimicire totală*.

4. Şi au plecat* de la Muntele Hor, pe calea Mării Roşii, ca să ocolească* ţara Edomului; şi sufletul poporului şi-a pierdut răbdareaSau „s-a descurajat“; „a fost ne răb dător“ pe cale.

5. Şi poporul a vorbit împotriva* lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise, zicând: „Pentru ce* ne-aţi făcut să ne suim din Egipt, ca să murim* în pustiul acesta? Pentru că nu este pâine şi nu este apă şi ni s-a scârbit* sufletul de această pâine proastăSau „hrană mizerabilă““.

6. Şi Domnul a trimis şerpi* înfocaţi în popor şi au muşcat pe popor; şi a murit mult popor din Israel.

7. Şi poporul a venit* la Moise şi a zis: „Noi am păcătuit, pentru că am vorbit împotriva* Domnului şi împotriva ta; roagă-te* Domnului să îndepărteze şerpii de la noi“. Şi Moise s-a rugat pentru popor.

8. Şi Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe* înfocat şi pune-l pe o prăjină. Şi va fi aşa: oricine este muşcat şi-l va privi, va trăi“.

9. Şi Moise* a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus pe o prăjină. Şi a fost aşa: dacă vreun şarpe muşca pe cineva, când el privea la şarpele de aramă, trăia.

10. Şi fiii lui Israel au plecat şi au aşezat tabăra la Obot*.

11. Şi au plecat de la Obot şi au aşezat tabăra la Iie-AbarimSau „Movilele din Abarim“*, în pustiul care este în faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.

12. De acolo au plecat şi au aşezat tabăra în valea Zered*.

13. De acolo au plecat şi au aşezat tabăra dincolo de Arnon, care este în pustiul care iese din hotarul amoriţilor; pentru că Arnon* este hotarul Moabului, între Moab şi amoriţi.

14. De aceea se zice în cartea războaielor Domnului:

„Vaheb în Sufa şi pâraiele Arnonului

15. şi şuvoiul pâraielor, care se pleacă spre locuinţa Arului*

şi se reazemă pe hotarul* Moabului“.

16. Şi de aici la BeerFântână*: aceasta este fântâna despre care a vorbit Domnul lui Moise: „Adună poporul şi le voi da apă“.

17. Atunci Israel a cântat* cântarea aceasta:

„Ţâşneşte, fântână! Cântaţi-iSau „Răspundeţi-i“:

18. Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai-marii poporului cu toiagul* de domnie, cu toiegele lor“.

Şi din pustiu au venit la Matana

19. şi de la Matana la Nahaliel şi de la Nahaliel la Bamot.

20. Şi de la Bamot la valea care este în câmpia Moabului, la vârful Muntelui Pisga, care priveşte spre* pustiuEbr. „Ieşimon“.

21. Şi Israel a trimis* soli la Sihon, împăratul amoriţilor, zicând:

22. „Lasă-mă* să trec prin ţara ta! Nu ne vom abate în câmpii sau în vii; nu vom bea apă din fântâni: vom merge pe calea împăratului, până vom trece hotarul tău“.

23. Şi Sihon* n-a lăsat pe Israel să treacă* prin hotarul său, ci Sihon a strâns tot poporul său şi a ieşit împotriva lui Israel în pustiu şi a venit la Iahaţ* şi s-a luptat împotriva lui Israel.

24. Şi Israel l-a bătut* cu ascuţişul sabiei şi i-a cucerit* ţara de la Arnon până la Iaboc*, până la fiii lui Amon; pentru că hotarul fiilor lui Amon era tare.

25. Şi Israel a luat toate cetăţile acelea şi Israel a locuit în toate cetăţile amoriţilor, în Hesbon* şi în toate satele saleLit. „satele fiice“.

26. Pentru că Hesbon era cetatea lui Sihon, împăratul amoriţilor, şi el se luptase împotriva împăratului de mai înainte al Moabului şi-i luase din mână ţara, până la Arnon.

27. De aceea zic poeţiiSau „cei care vorbesc în parabole“:

„Veniţi la Hesbon, să se zidească şi să se întărească cetatea lui Sihon.

28. Pentru că a ieşit un foc* din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon,

şi a mistuit Ar-Moabul*, pe căpeteniile înălţimilor* Arnonului.

29. Vai* de tine, Moab! Eşti pierdut, popor al lui Chemoş*.

El a dat pe fiii* săi fugari şi pe fiicele* sale captive lui Sihon, împăratul amoriţilor.

30. Noi am tras asupra lorSau „i-am umilit“; Hesbon este pierdut până la Dibon*; şi i-am pustiit până la Nofah, care se întinde până laSau „cu foc până la“ Medeba*“.

31. Şi Israel a locuit în ţara amoriţilor.

32. Şi Moise a trimis să cerceteze Iaezerul*; şi au luat satele sale şi au alungat pe amoriţii care erau acolo.

33. Şi s-au întors şi s-au suit pe calea BasanuluiPământ moale; şi Og*, împăratul Basanului, a ieşit împotriva lor, el şi tot poporul său, la luptă, la Edrei*.

34. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme* de el, pentru că l-am dat în mâna ta, pe el şi tot poporul său şi ţara sa; şi să-i faci* cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon“.

35. Şi l-au bătut*, pe el şi pe fiii săi şi tot poporul său, de n-au lăsat nici unul; şi au pus stăpânire pe ţara lui.