1. Când cineva îşi ia o soţie şi se căsătoreşte cu ea, va fi aşa: dacă ea nu capătă favoare înaintea ochilor lui, pentru că a găsit în ea ceva nepotrivit, să-i scrie o scrisoare de despărţire* şi să i-o dea în mână şi s-o scoată din casa lui.

2. Şi ea să plece din casa lui şi să se ducă şi poate să fie a altui bărbat.

3. Şi dacă al doilea soţ o va urî şi-i va scrie o scrisoare de despărţire şi i-o va da în mână şi o va scoate din casa lui sau dacă va muri al doilea soţ care şi-a luat-o de soţie,

4. soţul ei cel dintâi* care a lăsat-o nu va mai putea s-o ia, ca să-i fie din nou soţie, după ce ea s-a întinat; pentru că lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului; şi să nu încarci cu păcat ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul Dumnezeul tău.

5. Când un om a luat* de curând o soţie, să nu meargă la oaste, nici să nu i se impună vreo povară; să fie liber pentru casa lui un an şi să-şi înveselească* soţia pe care şi-a luat-o.

6. Nici un om să nu ia garanţie râşniţa sau piatra de deasupra râşniţei, pentru că el ar lua garanţie viaţa.

7. Dacă se va găsi* cineva care să fi furat pe vreunulLit. „un suflet“ dintre fraţii săi, dintre fiii lui Israel, şi-l întrebuinţează ca rob sau îl vinde, atunci hoţul acela să moară; şi să cureţi* răul din mijlocul tău.

8. Ia seama la rana leprei*, să păzeşti şi să faci tot ce te învaţă preoţii, leviţii; să luaţi seama să faceţi aşa cum le-am poruncit.

9. Adu-ţi aminte* ce a făcut Domnul Dumnezeul tău Mariei* pe drum, după ce aţi ieşit din Egipt.

10. Când vei împrumuta ceva aproapelui tău, să nu intri în casa lui, ca să-i iei garanţia.

11. Să stai afară şi omul căruia tu i-ai împrumutat să-ţi aducă garanţia afară.

12. Şi, dacă omul va fi sărac, să nu te culci pe garanţia lui.

13. Să-i înapoiezi* garanţia la apusul soarelui, ca să doarmă în haina lui şi să te binecuvânteze*; şi aceasta va fi pentru tine dreptate* înaintea Domnului Dumnezeului tău.

14. Să nu asupreşti* pe lucrătorul plătit, sărac şi nevoiaş, dintre fraţii tăi sau dintre străinii tăi care sunt în ţara ta, înăuntrul porţilor tale.

15. La ziua lui să-i dai plata* şi să nu apună soarele peste ea; pentru că el este săracSau „necăjit“ şi sufletul său o doreşte mult: ca să nu strige* împotriva ta către Domnul şi să fie un păcat asupra taSau „în tine“.

16. Părinţii să nu fie omorâţi* pentru fii, nici fiii să nu fie omorâţi pentru părinţi: fiecare să fie omorât pentru păcatul său.

17. Să nu suceşti* judecata străinului sau a orfanului; şi să nu iei garanţie* haina văduvei.

18. Şi să-ţi aduci aminte că ai fost rob* în Egipt şi Domnul Dumnezeul tău te-a răscumpărat de acolo; de aceea îţi poruncesc să faci lucrul acesta.

19. Când îţi vei secera* câmpul şi vei uita un snop în câmp, să nu te întorci să-l iei: să fie al străinului*, al orfanului şi al văduvei, pentru ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze* în tot lucrul mâinilor tale.

20. Când îţi vei bate măslinul, să nu culegi ce a rămas pe ramuri după tine: să fie pentru străin, pentru orfan şi pentru văduvă.

21. Când îţi vei culege via, să nu culegi ce rămâne în urma ta: să fie pentru străin, pentru orfan şi pentru văduvă.

22. Şi să-ţi aduci aminte că ai fost rob în ţara Egiptului; de aceea îţi poruncesc să faci lucrul acesta.