Proverbe

Capitolul 11

Fericirea celor drepţi, nenorocirea celor răi

1. O balanţă* falsă este o urâciune pentru Domnul, dar o greutateLit. „o piatră“ plinăSau „perfectă“ este desfătarea Lui.

2. Când vine mândria*, atunci vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3. Integritatea* celor drepţi îi călăuzeşte, dar viclenia* celor necredincioşi îi distruge.

4. Averea nu foloseşte* în ziua mâniei, dar dreptatea* scapă de la moarte.

5. Dreptatea celui integru îi netezeşte* calea, dar cel rău cade* prin propria lui răutate.

6. Dreptatea celor drepţi îi eliberează, dar cei înşelători sunt prinşi în propria lor lăcomie.

7. Când moare* un om rău, îi piere aşteptarea, şi speranţa celor păcătoşi piere*.

8. Cel drept* este scăpat din necaz şi cel rău vine în locul lui.

9. FăţarniculSau „Cel neevlavios“, „Profanul“ distruge pe aproapeleSau „pe prietenul“ său cu gura sa; dar cei drepţi sunt eliberaţi prin cunoştinţă.

10. Când* le merge bine celor drepţi, cetatea se bucură; şi când pier cei răi este strigăt de bucurie.

11. Cetatea* se înalţă prin binecuvântarea celor drepţi, dar se surpă prin gura celor răi.

12. Cine dispreţuieşte pe aproapele său este fără inimăSau „minte“; dar omul priceput tace.

13. Cine umblă cu vorba* dezvăluie lucruri ascunse, dar cel cu duh credincios ascunde lucrul.

14. Unde nu este sfat*, poporul cade; dar mulţimea sfătuitorilor dă siguranţăSau „victorie“.

15. Îi va merge rău celui care se pune garant* pentru altulSau „pentru un străin“, dar cel care îl urăşte pe cel care se pune garant este în siguranţă.

16. Femeia plăcută* dobândeşteSau „păstrează“ onoare şi cei violenţi dobândesc bogăţii.

17. Omul milos* îşi face bine sufletului său, dar cel crud îşi tulbură propria carne.

18. Cel rău face o lucrare înşelătoareSau „care îl amăgeşte“, dar cine seamănă* dreptate are o răsplată sigură.

19. Aşa cum dreptatea* duce spre viaţă, tot aşa cine urmăreşte* răul o face spre moartea sa.

20. Cei stricaţi cu inima sunt o urâciune pentru Domnul, dar cei corecţi* în calea lor sunt desfătarea Lui.

21. HotărâtLit. „Mână-n mână“, cel rău nu va fi considerat* nevinovat, dar sămânţa* celor drepţi va fi salvată.

22. O femeie frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur în râtul unui porc.

23. Dorinţa celor drepţi este numai bine; aşteptarea* celor răi este mânie.

24. Este unul care împrăştie* şi totuşi creşteSau „câştigă“; şi este unul care opreşte mai mult decât este drept, dar numai spre lipsă.

25. Sufletul care binecuvântează* va fi săturat şi cel care udă* pe alţii va fi udat şi el.

26. Cel care reţine grâul este blestemat* de popor; dar binecuvântarea* este pe capul celui care-l vinde*.

27. Cine caută stăruitor binele caută bunăvoinţă; dar răul va veni peste cel care-l caută* cu stăruinţă.

28. Cine se încrede* în bogăţiile lui va cădea, dar cei drepţi* vor înverzi ca frunza.

29. Cine îşi tulbură* casa va moşteni* vânt; şi nebunul* va fi slujitorul celui înţelept cu inima.

30. Rodul celui drept este un pom* al vieţii şi cel înţelept* câştigă sufleteSau „cine câştigă suflete este înţelept“.

31. Iată, cel drept* va fi răsplătit pe pământ: cu atât mai mult răul şi păcătosul!



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)