1. Şi era un om din Ramataim-Ţofim*, din ţinutul muntos* al lui Efraim, şi numele lui era Elcana*, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf, un efraimitSau „efratit“ (vezi nota de la Judecători 17.7)*.

2. Şi el avea două* soţii şi numele uneia era AnaHar şi numele celeilalte, Penina. Şi Penina avea copii, iar Ana nu avea copii.

3. Şi acest om se suia din cetatea sa, din an în an*, ca să se închine* şi să jertfească Domnului oştirilor, la Şilo*. Şi acolo erau cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, preoţii Domnului.

4. Şi a fost aşa: în ziua când jertfea* Elcana, dădea părţi soţiei sale Penina şi la toţi fiii şi fiicele ei.

5. Iar Anei îi dădea o parte dublă, pentru că o iubea pe Ana. Dar Domnul îi închisese* pântecele.

6. Şi potrivnicaSau „rivala“ ei o mâhnea* foarte mult, ca s-o facă să se necăjească, pentru că Domnul îi închisese pântecele.

7. Şi aşa făcea Elcana an de an. Ori de câte ori se suia ea la casa Domnului, aceea o mâhnea aşa; şi ea plângea şi nu mânca.

8. Şi Elcana, soţul ei, i-a zis: „Ana, de ce plângi? Şi de ce nu mănânci? Şi de ce este întristată inima ta? Nu sunt eu mai bun* pentru tine decât zece fii?“

9. Şi Ana s-a ridicat după ce au mâncat şi au băut la Şilo (şi preotul Eli şedea pe scaun, lângă unul din uşorii templului* Domnului).

10. Şi ea avea sufletul amărât* şi s-a rugat Domnului şi a plâns mult.

11. Şi a făcut o promisiune* şi a zis: „Doamne al oştirilor, dacă vei căuta în adevăr spre întristarea* roabei Tale şi Îţi vei aminti* de mine şi nu vei uita pe roaba Ta şi vei da roabei Tale un copil de parte bărbătească, îl voi da Domnului în toate zilele vieţii lui şi briciul* nu va trece pe capul lui“.

12. Şi a fost aşa: pe când se ruga ea îndelung înaintea Domnului, Eli a luat seama la gura ei.

13. Şi Ana vorbea în inima* ei; numai buzele i se mişcau, dar glasul nu i se auzea. Şi Eli gândea că era beată.

14. Şi Eli i-a zis: „Până când vei fi* beată? Depărtează vinul de la tine!“

15. Şi Ana a răspuns şi a zis: „Nu, domnul meu, sunt o femeie cu duhul întristat; n-am băut nici vin, nici băutură tare, ci îmi vărsam* sufletul înaintea Domnului.

16. Nu lua pe roaba ta drept* o fiică a lui BelialFără valoare, pentru că din marea mea durere şi întristare am vorbit până acum“.

17. Şi Eli a răspuns şi a zis: „Mergi în pace* şi Dumnezeul lui Israel să-ţi împlinească* cererea pe care I-ai făcut-o“.

18. Şi ea a zis: „Să capete* roaba ta favoare în ochii tăi!“ Şi femeia a mers* pe drumul ei şi a mâncat şi faţa* ei n-a mai fost tristă.

19. Şi s-au sculat dis-de-dimineaţă şi s-au închinat înaintea Domnului şi s-au întors şi au venit la casa lor în Rama*. Şi Elcana a cunoscut* pe Ana, soţia sa; şi Domnul Şi-a amintit* de ea.

20. Şi după trecerea zilelor, după ce Ana a rămas însărcinată, a născut un fiu şi i-a pus numele SamuelAscultat de Dumnezeu (sau Cerut de la Dumnezeu), zicând*: „Pentru că l-am cerut de la Domnul“.

21. Şi Elcana, soţul ei, s-a suit* împreună cu toată casa lui să aducă Domnului jertfa de fiecare an şi să-şi împlinească promisiunea.

22. Şi Ana nu s-a suit, pentru că a zis soţului ei: „Voi aştepta până va fi înţărcat pruncul; şi atunci îl voi aduce*, ca să se înfăţişeze înaintea Domnului şi să rămână* acolo pentru totdeauna*“.

23. Şi Elcana, soţul* ei, i-a zis: „Fă ce este bine în ochii tăi; rămâi până îl vei înţărca. Numai* să întărească Domnul cuvântul Său!“ Şi femeia a rămas şi şi-a alăptat fiul, până l-a înţărcat.

24. Şi, după ce l-a înţărcat, l-a suit* cu ea, luând un taur de trei ani şi o efă din floarea făinii şi un burduf cu vin, şi l-a adus în casa Domnului, la Şilo*; şi copilul era mic.

25. Şi au înjunghiat* taurul; şi a adus* pe băiat la Eli.

26. Şi ea a zis: „O, domnul meu, viu* este sufletul tău, domnul meu, eu sunt femeia care a stat aici, lângă tine, rugându-se Domnului.

27. Pentru* acest băiat m-am rugat; şi Domnul mi-a ascultatLit. „mi-a dat“ cererea pe care I-am făcut-o.

28. De aceea l-am împrumutat* şi eu Domnului; el este împrumutat Domnului toate zilele cât va fi“. Şi eiSau „el“ s-au închinat* acolo Domnului.