1. Şi erau uniiUnele ms. omit profeţi şi învăţători în* Antiohia, în adunarea care era acolo: Barnaba*, şi Simeon, numit NigerSau „Negru“, şi Luciu* cireneanul, şi Manaen, care fusese crescut împreună cu Irod, tetrarhul, şi Saul.

2. Şi, pe când slujeau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneţi-Mi deoparte* acumUnele ms. ad. „şi“ pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea* la care i-am chemat“.

3. Atunci, după ce au postit şi* s-au rugat şi au pus mâinile peste ei, le-au dat drumul.

4. EiUnele ms. „Aceştia“ deci, fiind trimişi de Duhul Sfânt, au coborât la Seleucia şi de acolo au plecat cu corabia spre Cipru*.

5. Şi, fiind în Salamina, au vestit* Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Şi aveau şi pe Ioan*, ca slujitor.

6. Şi, după ce au străbătut toatăUnele ms. omit insula până la Pafos, au găsit un omUnele ms. „pe unul“, un* magician, un fals profet, un iudeu, al cărui nume era Bar-Isus,

7. care era împreună cu proconsulul Sergius Paulus, un om inteligent. Acesta, chemând la sine pe Barnaba şi pe Saul, a dorit să audă Cuvântul lui Dumnezeu.

8. Dar Elima*, magicianul (pentru că aşa se traduce numele lui), li se împotrivea, căutând să-l întoarcă pe proconsul de la credinţă.

9. Dar Saul, care este şi Pavel, fiind plin* de Duh Sfânt şiUnele ms. omit privindu-l ţintă,

10. a spus: „Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiu* al diavolului, vrăjmaş al oricărei dreptăţi, nu încetezi să strâmbi căile drepte ale Domnului?

11. Şi acum, iată, mâna* Domnului este asupra ta şi vei fi orb, nevăzând soarele până la un timp“. Şi îndată au căzut peste el ceaţă şi întuneric şi, bâjbâind, căuta pe cineva care să-l ducă de mână.

12. Atunci proconsulul, văzând ce se întâmplase, a crezut, fiind uimit de învăţătura Domnului.

13. Şi, mergând cu corabia de la Pafos, Pavel şi cei cu el au venit la Perga Pamfiliei. Şi Ioan* s-a despărţit de ei şi s-a întors la Ierusalim.

14. Iar ei, plecând de la Perga, au ajuns în Antiohia Pisidiei şi, intrând* în sinagogă, în ziua sabatului, au stat jos.

15. Şi, după* citirea legii şi a profeţilor, mai-marii sinagogii au trimis la ei, spunând: „FraţilorLit. „Bărbaţi fraţi“, dacă aveţi vreunUnele ms. omit cuvânt* de îndemnSau „mângâiere“ pentru popor, vorbiţi“.

16. Şi Pavel, ridicându-se şi făcând* semn cu mâna, a spus: „Bărbaţi israeliţi şi cei care* vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi:

17. Dumnezeul acestui popor, IsraelUnele ms. omit, a* ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul* în timpul şederii lorVremelnice în ţara Egiptului şi cu braţ înălţat i-a* scos din ea

18. şi, timp* de aproape patruzeci de ani, i-a îngrijitUnele ms. „le-a suportat atitudinile“ în pustiu.

19. Şi, după ce a nimicit* şapte naţiuni în ţara Canaanului, le-a* împărţit lor spre moştenireUnele ms. „le-a dat prin sorţi“ ţara acelora.

20. Şi, după acestea, aproape patru sute cincizeci de ani a* dat judecători, până* la profetul Samuel.

21. Şi apoi* au cerut un împărat; şi Dumnezeu le-a dat timp de patruzeci de ani pe Saul, fiul lui Chis, om din seminţia lui Beniamin;

22. şi, după ce l-a înlăturat*, le-a* ridicat pe David ca împărat, despre care, mărturisind, a şi spusSau „căruia, mărturisind, i-a şi spus“: „Am* găsit pe David, fiul lui IeseUnele ms. „David, al lui Iese“, om* după inima Mea, care va face toată voia MeaLit. „toate voile Mele““.

23. Din* sămânţa acestui om, Dumnezeu, potrivit promisiunii*, a adusUnele ms. „a ridicat“ lui Israel un Mântuitor*, pe Isus,

24. după ce*, mai înainte de venirea LuiLit. „înaintea feţei intrării Sale“, Ioan predicase botezul pocăinţei, întregului popor al lui Israel.

25. Şi, pe când îşi împlinea Ioan alergarea, a spus: «Cine* consideraţi că sunt? Nu sunt eu Acela, ci, iată, vine după mine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg sandaua picioarelor».

26. FraţilorLit. „Bărbaţi fraţi“, fii ai neamului lui Avraam şi cei dintre voi care vă temeţi de Dumnezeu, vouă* vi s-a trimisUnele ms. „nouă ni s-a trimis“ Cuvântul mântuirii acesteia:

27. pentru că cei care locuiesc în Ierusalim şi mai-marii lor, necunoscându-L* pe El şi cuvinteleLit. „glasurile“ profeţilor care* se citesc în fiecare sabat, le-au împlinit*, judecându-L.

28. Şi*, negăsind nici o vină de moarte în El, i-au* cerut lui Pilat ca El să fie omorât.

29. Şi*, după ce au împlinit toate cele scrise despre El, L-au luat jos* de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt.

30. Dar* Dumnezeu L-a înviat dintre morţi;

31. El* S-a arătat mai multe zile celor care s-au suit împreună cu El din* Galileea la Ierusalim, care* acumUnele ms. omit sunt martorii Lui înaintea poporului.

32. Şi noi vă vestim Evanghelia promisiunii* făcute părinţilor,

33. că Dumnezeu a împlinit aceasta pentru noi, copiii lorUnele ms. „pentru copiii noştri“, înviindu-L pe Isus, după cum este scris şi în psalmul al doileaUnele ms. „întâi“: «Tu* eşti Fiul Meu, Eu astăzi Te-am născut».

34. Dar, că L-a înviat dintre morţi, ca să nu Se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: «Vă voi* da cele sfinteSau „harurile“, „îndurările“, cele de crezut ale lui David».

35. De aceea, şi în altul spune: «Nu* vei îngădui caLit. „Nu vei da pe“ Sfântul Tău să vadă putrezirea».

36. Pentru că David, în adevăr, după ce a slujit voii lui Dumnezeu în generaţia luiSau „a slujit generaţiei lui prin planul lui Dumnezeu“, a adormit* şi a fost adăugat la părinţii săi şi a văzut putrezirea.

37. Dar Cel pe care Dumnezeu L-a înviat n-a văzut putrezirea.

38. Să vă fie cunoscut deci, fraţilorLit. „bărbaţi fraţi“, că prin Acesta* vi se vesteşte iertarea păcatelor;

39. şi de toate de care n-aţi putut fi îndreptăţiţi în legea lui Moise, oricineLit. „oricine care“ crede este îndreptăţit în El*.

40. Deci fiţi atenţi să nu vină asupra voastrăUnele ms. omit ceea ce s-a spus în profeţi*:

41. «Priviţi, dispreţuitorilor, şi miraţi-vă şi pieriţi; pentru că Eu fac o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nicidecum n-o veţi crede, dacă v-o va spune cineva»“.

42. Şi, pe când ieşeau ei, îi rugauUnele ms. „Şi, pe când ieşeau iudeii din sinagogă, naţiunile au cerut“ ca în sabatul următor să li se vorbească aceste cuvinte.

43. Şi, după ce s-a împrăştiat adunarea din sinagogăLit. „după ce s-a împrăştiat sinagoga“, mulţi dintre iudei şi dintre prozeliţii închinători i-au urmat pe Pavel şi pe Barnaba, care, vorbindu-le, îi* îndemnau să stăruie în harul* lui Dumnezeu.

44. Şi în sabatul următor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui DumnezeuUnele ms. „Cuvântul Domnului“.

45. Dar iudeii, văzând mulţimile, s-au umplut de invidie şi contraziceau cele spuse* de Pavel, Unele ms. ad. „contrazicând şi“hulind.

46. Şi Pavel şi Barnaba au vorbit cu îndrăzneală şi au spus: „Vouă trebuia* să vi se vestească întâi Cuvântul lui Dumnezeu; dar*, fiindcă voi îl respingeţi şi vă judecaţi voi înşivă nevrednici de viaţa eternă, iată, ne întoarcem* spre naţiuni;

47. pentru că aşa ne-a poruncit Domnul: «Te-am* pus să fii lumină a naţiunilor, ca să fii spre mântuire până la marginea pământului»“.

48. Şi, auzind aceasta, naţiunile se bucurau şi glorificau Cuvântul Domnului; şi* atâţia câţi erau rânduiţi la viaţă eternă au crezut.

49. Şi Cuvântul Domnului se răspândea prin tot ţinutul.

50. Dar iudeii le-au provocat pe femeile cu vază, Unele ms. ad. „şi“care se închinau, şi pe bărbaţii de seamă ai cetăţii şi au stârnit* o persecuţie împotriva lui Pavel şi a lui Barnaba şi i-au scos din ţinuturileLit. „hotarele“ lor.

51. Dar ei*, scuturând praful de pe picioareUnele ms. „picioarele lor“ împotriva lor, au venit în Iconia.

52. Şi ucenicii erau umpluţi* de bucurie şi de Duh Sfânt.