1. DarUnele ms. ad. „era“ în Cezareea, un om cu numele Corneliu, un centurion din cohorta numită „Italica“,
2. evlavios* şi temător* de Dumnezeu împreună cu toată casa lui, şiUnele ms. omit care făcea multe milostenii poporului şi se ruga neîncetat lui Dumnezeu,
3. a văzut* clar într-o viziune, pe la ceasul al nouălea al zilei, un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi spunându-i: „Corneliu!“
4. Iar el, uitându-se ţintă la el şi fiind înfricoşat, a spus: „Ce este, Doamne?“ Şi el i-a spus: „Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit spre aducere-aminte înaintea lui Dumnezeu.
5. Şi acum trimite oameni la Iope şi adu-l pe Simon, care se numeşte şi Petru.
6. El găzduieşte la un oarecare Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mareUnele ms. ad. „el îţi va spune ce trebuie să faci““.
7. Şi, când a plecat îngerul care-i vorbiseUnele ms. „care-i vorbea lui Corneliu“, el i-a chemat pe doi dintre servitorii săi şi pe un ostaş evlavios dintre aceia care erau mereu lângă el
8. şi, istorisindu-le toate, i-a trimis la Iope.
9. Şi a doua zi, pe când aceştia călătoreau şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit* pe acoperiş să se roage, pe la ceasul al şaselea.
10. Şi i s-a făcut foame şi voia să mănânce. Dar, pe când pregăteau ei, l-a cuprins un extazUnele ms. „a căzut în extaz“.
11. Şi ·a văzut* cerul deschis şi un vas coborândUnele ms. ad. „peste el“ ca o pânză mare, legatăUnele ms. omit în patru colţuri şiUnele ms. omit care se lăsa pe pământ,
12. în care erau toate patrupedeleUnele ms. ad. „şi fiarele sălbatice“; alte ms. „patrupedele pământului şi fiarele sălbatice şi reptilele şi păsările“ şi reptilele pământului şi păsările cerului.
13. Şi a venit un glas către el: „Ridică-te, Petru, înjunghie şi mănâncă!“
14. Şi Petru a spus: „Nicidecum, Doamne, pentru că* niciodată n-am mâncat ceva întinat sauUnele ms. „şi“ necurat“.
15. Şi din nou a venit un glas, a doua oară, către el: „Ce* a curăţit Dumnezeu, tu să nu numeşti întinat“.
16. Şi aceasta a avut loc de trei ori şi îndatăUnele ms. „din nou“ vasul a fost ridicatLit. „primit sus“, „luat sus“ la cer.
17. Şi cum Petru era nedumerit în sine ce ar putea fi viziunea pe care o văzuse, iată şi oamenii trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, au stat la poartă;
18. şi, strigând, au întrebat dacă Simon, numit şi Petru, găzduia acolo.
19. Dar, pe când Petru se gândea la viziune, Duhul i-a* spus: „Iată, te caută trei bărbaţi;
20. ridică-te* dar, coboară şi mergi împreună cu ei, neîndoindu-te de nimic, pentru că Eu i-am trimis“.
21. Şi Petru, coborând la oameniiUnele ms. „la oamenii trimişi la el de Corneliu“; alte ms. „la oamenii trimişi de Corneliu“ aceia, a spus: „Iată, Eu sunt acela pe care-l căutaţi; care este motivul pentru care sunteţi aici?“
22. Şi ei au spus: „Corneliu*, un centurion, om drept şi temător de Dumnezeu şi cu mărturie* de la întreaga naţiune a iudeilor, a fost divin înştiinţat, printr-un înger sfânt, să trimită după tine să vii acasă la el şi să audă cuvinte de la tine“.
23. Chemându-i deci înăuntru, i-a găzduit. Şi a doua zi, ridicându-seUnele ms. omit, elUnele ms. „Petru“ a plecat împreună cu ei şi unii dintre fraţii din Iope au* venit cu el.
24. Şi a doua zi au intrat în Cezareea. Iar Corneliu îi aştepta, după ce chemase pe rudele lui şi pe prietenii apropiaţi.
25. Şi, pe când intra Petru, Corneliu, întâmpinându-l, a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat.
26. Dar Petru l-a ridicat, spunând: „Ridică-te*; şi eu sunt om!“
27. Şi a intrat vorbind cu el şi i-a găsitLit. „găseşte“ pe mulţi adunaţi acolo.
28. Şi le-a zis: „Voi ştiţi că* nu este permis unui iudeu să se unească sau să vină la unul de neam străin; dar mie Dumnezeu* mi-a arătat să nu numesc pe nici un om întinat sau necurat.
29. De aceea, fiind chemat, am şi venit fără împotrivire; întreb deci: cu ce gând aţi trimis după mine?“
30. Şi Corneliu a spus: „Acum patru zile postisem până la ceasul acesta şi în al nouălea ceas mă rugamUnele ms. „Acum patru zile până în ceasul acesta, al nouălea, mă rugam“ acasă; şi, iată, un* bărbat în* veşmânt strălucitor a stat înaintea mea
31. şi a spus: «Corneliu, rugăciunea* ta a fost ascultată şi* milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
32. Trimite deci la Iope şi cheamă pe Simon, care se numeşte şi Petru. El găzduieşte în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare; când va veni el, îţi va vorbiUnele ms. omit „când va veni el, îţi va vorbi“».
33. Îndată deci am trimis la tine şi tu bine ai făcut că ai venit. Acum deci noi toţi suntem prezenţi înaintea lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ţi-a fost poruncit de DomnulUnele ms. „de Dumnezeu““.
34. Şi Petru, deschizându-şi gura, a spus: „Cu* adevărat, înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor,
35. ci, în* orice naţiune, cine se teme de El şi lucrează dreptate este primit de ElSau „Îi este plăcut“.
36. Cuvântul pe care El l-a trimis fiilor lui Israel, vestind* Evanghelia păcii prin Isus Hristos (El este* Domn al tuturor),
37. voi îl ştiţi: mărturia care s-a răspânditLit. „a fost“ prin toată Iudeea, începând* din Galileea, după botezul pe care l-a predicat Ioan – pe Isus din Nazaret,
38. cum* L-a uns Dumnezeu cu Duh Sfânt şi cu putere; pe El, care umbla din loc în loc făcând bine şi vindecând pe toţi cei asupriţi de diavolul, pentru că* Dumnezeu era cu El;
39. (şi noi* suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut, atât în ţara iudeilor, cât şi în Ierusalim;) pe care L-au* şiUnele ms. omit omorât, atârnându-L pe lemn;
40. – pe Acesta Dumnezeu L-a înviat* a treia zi şi I-a dat să Se arate
41. nu* la tot poporul, ci martorilor care au fost aleşi dinainte de Dumnezeu, nouă, care* am mâncat şi am băut împreună cu El, după învierea Lui dintre morţi.
42. Şi El ne-a* poruncit să predicăm poporului şi să mărturisim că* El este Cel rânduit de Dumnezeu Judecător al celor vii* şi al celor morţi.
43. Toţi profeţii mărturisesc despre El* că, prin Numele Său, oricine* crede în El primeşte iertarea păcatelor“.