1. Şi Petru şi Ioan se suiau împreună la templuGr. „hieron“, ansamblul curţilor şi al clădirilor templului, la* ceasul rugăciunii, al nouălea.

2. Şi un om* care era olog din pântecele mamei sale, era adus şi pus în fiecare zi la poarta templuluiGr. „hieron“, numită „Frumoasă“, ca să* ceară milostenie de la cei care intrau în templuGr. „hieron“.

3. Acesta, văzând pe Petru şi pe Ioan că vor să intre în templuGr. „hieron“, le-a cerut milostenie.

4. Şi Petru, uitându-se ţintă la el, împreună cu Ioan, a spus: „Uită-te la noi!“

5. Şi el îi privea atent, aşteptând să primească ceva de la ei.

6. Dar Petru a spus: „Argint şi aur n-am, dar ce am, aceasta îţi dau: În* Numele lui Isus Hristos Nazarineanul, ridică-te şiUnele ms. omit „ridică-te şi“ umblă!“

7. Şi, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat; şi îndată i s-au întărit picioarele şi glezneleLit. „oasele de la gleznă“;

8. şi, sărind*, a stat în picioare şi umbla, şi a intrat împreună cu ei în templuGr. „hieron“, umblând şi sărind şiUnele ms. omit lăudând pe Dumnezeu.

9. Şi tot poporul l-a* văzut umblând şi lăudând pe Dumnezeu;

10. şi îl recunoşteau că el era cel care şedea pentru milostenie la poarta „Frumoasă“ a templului; şi s-au umplut de mirare şi de uimire pentru ceea ce i se întâmplase.

11. Şi, pe când se ţinea elUnele ms. „ologul care fusese vindecat“ de Petru şi de Ioan, tot poporul, foarte mirat, a alergat la ei în pridvorul numit* al lui Solomon.

12. Şi Petru, văzând aceasta, a răspuns poporului: „Bărbaţi israeliţi, de ce vă miraţi de aceasta? sau de ce vă uitaţi lung la noi, ca şi cum prin propria noastră putere sau evlavie l-am fi făcut să umble?

13. Dumnezeul* lui Avraam şi al lui Isaac şi al lui Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri L-a glorificat* pe Slujitorul Său, Isus, pe care voi L-aţi predat* şi L-aţi tăgăduit în faţa lui Pilat, când acesta hotărâse să-I dea drumul.

14. Dar voi* L-aţi tăgăduit pe Cel* Sfânt şi Drept* şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş;

15. şi L-aţi omorât pe DomnulLit. „Iniţiatorul“ vieţii, pe* care Dumnezeu L-a înviat dintre morţi, pentru care noi* suntem martori.

16. Şi, prin credinţa în* Numele Lui, Numele Lui l-a întărit pe acesta, pe care-l vedeţi şi-l ştiţi; şi credinţa care este prin El i-a dat sănătatea aceasta deplină înaintea voastră, a tuturor.

17. Şi acum, fraţilor, ştiu că în* neştiinţă aţi lucrat, ca şi mai-marii voştri;

18. dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce anunţase mai înainte* prin* gura tuturor profeţilorUnele ms. ad. „Săi“, că Hristosul SăuUnele ms. omit va pătimi.

19. Pocăiţi-vă* deci şi întoarceţi-văLa Dumnezeu, ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină timpuri de înviorare de la faţaSau „prezenţa“ Domnului

20. şi să-L trimită pe Acela care a fost rânduit dinainte pentru voiUnele ms. „care v-a fost vestit dinainte“, pe Isus Hristos,

21. pe* care cerul trebuie, în adevăr, să-L primească, până la timpuri de restabilire* a tuturor lucrurilor, despre care a* vorbit Dumnezeu prin guraUnele ms. ad. „tuturor“ sfinţilor Săi profeţi din vechime.

22. Unele ms. ad. „Pentru că“Moise, în adevăr, a zisUnele ms. ad. „părinţilor“: «Domnul Dumnezeul vostruUnele ms. „nostru“ vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet* ca mine; de El să ascultaţi în toate câte vă va vorbi.

23. Şi va fi că orice suflet care nu va asculta de Profetul acela va fi nimicit din popor».

24. Şi, în adevăr, toţi profeţii de la Samuel şi cei care au urmat, atâţi câţi au vorbit, au şi anunţatUnele ms. „de asemenea au prezis“ zilele acestea.

25. Voi* sunteţi fiiiUnele ms. „fii ai“ profeţilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, zicând lui Avraam: «Şi în sămânţa* ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului».

26. Dumnezeu, înviindu-L pe Slujitorul SăuUnele ms. ad. „Isus“, vi L-a trimis* întâi vouă, ca să vă binecuvânteze, întorcând* pe fiecare de la răutăţile voastre“.