Faptele Apostolilor

Capitolul 11

Explicaţia lui Petru

1. Şi apostolii şi fraţii care erau în Iudeea au auzit că şi naţiunile au primit Cuvântul lui Dumnezeu.

2. Şi, când s-a suit Petru la Ierusalim, cei din circumcizie i se împotriveau,

3. spunând: „Ai* intrat la oameni necircumcişi şi* ai mâncat cu ei“.

4. Dar Petru a început şi le-a arătat lucrurile pe* rând, spunând:

5. „Eram în cetatea* Iope rugându-mă şi am văzut într-un extaz o viziune, un vas coborând ca o pânză mare, lăsată în jos din cer de patru colţuri, şi a venit până la mine;

6. şi, privind ţintă la ea, am luat seama şi am văzut patrupedele pământului şi fiarele sălbatice şi reptilele şi păsările cerului.

7. Şi am auzit şiUnele ms. omit un glas, spunându-mi: «Ridică-te, Petru, înjunghie şi mănâncă!»

8. Şi eu am spus: «Nicidecum, Doamne, pentru că nimicUnele ms. omit întinat sau necurat n-a intrat vreodată în gura mea!»

9. Şi un glas a răspunsUnele ms. „mi-a răspuns“ a doua oară din cer: «Ce a curăţit Dumnezeu, tu să nu numeşti întinat».

10. Şi aceasta a avut loc de trei ori; şi din nou au fost retrase toate în cer.

11. Şi, iată, îndată trei oameni trimişi din Cezareea la mine au stat în dreptul caseiLit. „la casa“ în care eram.

12. Şi Duhul mi-a* spus să merg cu ei, neîndoindu-mă de nimic. Şi au mers împreună cu mine şi aceşti* şase fraţi şi am intrat în casa omului acestuia;

13. şi* el ne-a istorisit cum a văzut îngerul în casa lui, stând şi spunându-iUnele ms. „spunând“: «TrimiteUnele ms. ad. „oameni“ la Iope şi adu-l pe Simon, care se numeşte şi Petru,

14. care îţi va vorbi cuvinte prin care vei fi mântuit tu şi toată casa ta».

15. Şi, când am început eu să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut peste ei, ca* şi peste noi la început.

16. Şi mi-am amintit cuvântul Domnului, cum spunea: «Ioan* a botezat cu apă, dar voi* veţi fi botezaţi cuLit. „în“ (vezi adn. Lc. 3.16) Duh Sfânt».

17. Deci*, dacă Dumnezeu le-a dat acelaşi dar ca şi nouă, care am crezut în Domnul Isus Hristos, cine* deci eram eu, ca să-L pot opri pe Dumnezeu?“

18. Şi, când au auzit ei acestea, s-au liniştit şi L-au glorificat pe Dumnezeu, spunând: „Deci*, în adevăr, Dumnezeu a dat şi naţiunilor pocăinţa spre viaţă“.

Adunarea din Antiohia

19. Cei* împrăştiaţi din cauza necazului care a avut loc cu ocazia lui Ştefan au ajunsLit. „au străbătut“ până în Fenicia şi în Cipru şi în Antiohia, nevestind Cuvântul nimănui, decât numai iudeilor.

20. Dar erau unii dintre ei, ciprioţi şi cireneeni care, intrând în Antiohia, vorbeau şiUnele ms. omit grecilorUnele ms. „eleniştilor“*, vestind Evanghelia Domnului Isus.

21. Şi mâna* Domnului era cu ei şi un mare număr au crezut şi s-au* întors la Domnul.

22. Şi vesteaLit. „vorba“ despre ei a ajuns la urechile adunării care era în Ierusalim şi l-au trimis pe BarnabaUnele ms. ad. „să străbată“* până în Antiohia;

23. care, ajungând şi văzând harulUnele ms. ad. „care era al“ lui Dumnezeu, s-a bucurat şi-i îndemna* pe toţi, cu hotărâre de inimă, să rămână cu Domnul;

24. pentru că era om bun şi plin* de Duh Sfânt şi de credinţă; şi* o mare mulţime a fost adăugată la Domnul.

25. Şi elUnele ms. „Barnaba“ s-a dus la Tars*, ca să-l caute pe Saul;

26. şi, când l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Şi a fost că, un an întreg, ei s-au strâns în adunare şi au învăţat o mare mulţime. Şi ucenicii au fost numiţi creştini pentru întâia dată în Antiohia.

27. Şi, în aceste zile, au coborât profeţi* de la Ierusalim la Antiohia;

28. şi unul dintre ei, cu numele Agab*, s-a ridicat şi a arătat, prin Duhul, că va fi o foamete mare peste tot pământul locuit, ceea ce a şi fost sub ClaudiuUnele ms. ad. „Cezar“.

29. Şi ucenicii au hotărât ca, după prosperitatea fiecăruia, să trimită fiecare ceva, spre slujire*, fraţilor care locuiau în Iudeea,

30. ceea ce* au şi făcut, trimiţând acestea bătrânilor prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)