1. Şi fariseii* şi saducheii, apropiindu-se, I-au cerut, ispitindu-L, să le arate un semn din cer.

2. Iar El, răspunzând, le-a spus: „Când se face seară, voi spuneţi: «Timp bun, pentru că cerul este roşu»;

3. şi dimineaţa: «Furtună astăzi, pentru că cerul este roşu-întunecat»; Unele ms. ad. „făţarnicilor“înfăţişarea cerului ştiţi să o deosebiţi, dar semnele timpurilor nu le puteţi deosebi?Unele ms. omit de la „Când“ din v.2 până la sfârşitul v.3.

4. O generaţie* rea şi adulteră cere un semn; şi nu i se va da un alt semn, decât semnul lui IonaUnele ms. ad. „profetul““. Şi i-a lăsat şi a plecat.

5. Şi, când ucenicii SăiUnele ms. omit „Săi“; un singur ms. omite „ucenicii Săi“ au venit pe celălalt ţărm, uitaseră să ia pâine.

6. Şi Isus le-a spus: „Vedeţi* şi fiţi atenţiVegheaţi, ca să vă păziţi de la aluatul fariseilor şi al saducheilor“.

7. Şi ei se gândeau în ei înşişi, spunând: „Pentru că n-am luat pâine“.

8. Şi Isus, ştiind aceasta, le-a spusUnele ms. „a spus“: „Pentru ce vă gândiţi în voi înşivă, puţin-credincioşilor, că nu aţi luat pâine?

9. Tot nu* înţelegeţi, nici nu vă amintiţi de cele cinci pâini ale celor cinci mii şi câte coşniţe aţi luat?

10. Nici* de cele şapte pâini ale celor patru mii şi câte coşuri aţi luat?

11. Cum nu înţelegeţi că nu despre pâine v-am spus: «FiţiUnele ms. „Să fiţi“ atenţi la aluatul fariseilor şi al saducheilor»?“

12. Atunci au înţeles că nu le-a spus să fie atenţi la aluatul de pâineUnele ms. „aluatul fariseilor şi al saducheilor“, ci la învăţătura fariseilor şi a saducheilor.

13. Iar când a venit Isus în părţile Cezareii lui Filip, i-a întrebat pe ucenicii Săi, spunând: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul OmuluiUnele ms. „că este Fiul Omului“?“

14. Şi ei* au spus: „Unii, Ioan Botezătorul; iar alţii, Ilie; iar alţii, Ieremia sau unul dintre profeţi“.

15. El ·le-a spus: „Dar voi, cine ziceţi că sunt Eu?“

16. Şi Simon Petru, răspunzând, a spus: „Tu* eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu“.

17. Şi Isus, răspunzând, i-a spus: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona, pentru că* nu carnea şi sângele ţi-au descoperit aceasta, ci Tatăl* Meu care este în ceruri.

18. Şi Eu de asemenea îţi spun că tu* eşti PetruGr. „petros“ sau „o piatră“ şi pe* această stâncăGr. „petra“ voi zidi Adunarea Mea şi* porţile Locuinţei morţilorGr. „hades“ nu o vor învinge.

19. Şi îţi* voi da cheile Împărăţiei cerurilor; şi orice vei lega pe pământ va fi legatSau „a fost deja legat“ în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegatSau „a fost deja dezlegat“ în ceruri“.

20. Atunci* a poruncit ucenicilor SăiUnele ms. omit să nu spună nimănui că El esteUnele ms. ad. „Isus“ Hristosul.

21. De atunci, Isus a început să le arate* ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe de la bătrâni şi de la preoţii de seamă şi de la cărturari şi să fie omorât şi a treia zi să învieze.

22. Şi Petru, luându-L deoparte, a început să-L mustre, spunând: „Dumnezeu să Se îndure de Tine, Doamne! Nicidecum să nu Ţi se întâmple aşa cevaSau „să nu-Ţi fie aceasta“!“

23. Dar, întorcându-Se, i-a spus lui Petru: „Pleacă înapoia Mea, Satan*! Tu* eşti un prilej de poticnire pentru Mine, pentru că gândurile tale nu sunt la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor“.

24. Atunci* Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi şi să-şi ia crucea şi să Mă urmeze;

25. pentru că oricine* va vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va găsi;

26. căci ce i-ar folosi unui om dacă ar câştiga toată lumea şi şi-ar pierde sufletul? Sau ce* va da un om în schimb pentru sufletul său?

27. Pentru că Fiul* Omului va veni în gloria Tatălui Său, cu* îngerii Săi, şi* atunci va da fiecăruia după faptele lui.

28. Adevărat vă spun, sunt unii dintre cei care stau aici care nicidecum nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăţia Sa“.