1. Atunci Isus a fost dus deLit „în“, cu sensul de „în puterea Duhului Sfânt“, având natura sau caracterul Duhului Sfânt Duhul* în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul.

2. Şi, după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit.

3. Şi ispititorul, apropiindu-se de El, I-a spusUnele ms. „apropiindu-se, I-a zis“: „Dacă eşti Fiu al lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să se facă pâiniSau „pâine““.

4. Dar El, răspunzând, i-a spus: „Este scris: «Omul* nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese dinLit. „prin“ gura lui Dumnezeu»“.

5. Atunci diavolul ·L-a luat în sfânta* cetate şi ·L-a pus pe streaşina templuluiGr. „hieron“, ansamblul curţilor şi al clădirilor templului

6. şi ·I-a spus: „Dacă eşti Fiu al lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, pentru că este scris: «Va* porunci îngerilor Săi pentru Tine şi Te vor purta pe mâini, ca nu cumva să-Ţi loveşti piciorul de vreo piatr㻓.

7. Isus i-a spus: „Din nou este scris: «Să* nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău»“.

8. Din nou diavolul ·L-a luat peLit. „spre“ un munte foarte înalt şi ·I-a arătat toate împărăţiile lumii şi gloria lor şi ·I-a spus:

9. „Toate acestea Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea la pământ şi Te vei închina mie“.

10. Atunci Isus ·i-a spus: „PleacăUnele ms. „Înapoia Mea“; alte ms. „Pleacă înapoia Mea“, Satan, pentru că este scris: «Domnului* Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti»“.

11. Atunci diavolul ·L-a lăsat; şi, iată, îngeri* s-au apropiat şi Îi slujeau.

12. ŞiUnele ms. ad. „Isus“, auzind* că Ioan a fost închisLit. „predat“, a plecat în Galileea;

13. şi, părăsind Nazaretul, a venit şi a locuit în Capernaum, care este lângă mareAici, Marea Galileii (Lacul Tiberiada sau Ghenezaret), în ţinuturileLit. „hotarele“ lui Zabulon şi Neftali,

14. ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin profetul Isaia, care zice:

15. „Ţara* lui Zabulon şi ţara lui Neftali, pe calea mării, dincolo de Iordan, Galileea naţiunilor:

16. poporul* care stătea în întuneric a văzut o lumină mare şi celor care stăteau în ţinutul şi în umbra morţii le-a răsărit lumină“.

17. De atunci* a început Isus să predice şi să spună: „Pocăiţi-vă*, pentru că s-a apropiat Împărăţia* cerurilor“.

18. ŞiUnele ms. ad. „Isus“, umblând pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi: pe Simon, care se numeşte Petru, şi pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, pentru că erau pescari.

19. Şi ·le-a spus: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni“.

20. Şi ei, lăsând îndată* plasele, L-au urmat.

21. Şi, mergând de acolo mai departe, a văzut alţi doi fraţi: pe Iacov, al lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zebedei, tatăl lor, reparându-şi plasele; şi i-a chemat.

22. Şi ei, lăsând îndată corabia şi pe tatăl lor, L-au urmat.

23. Şi Isus străbătea toatăUnele ms. omit „toată“; alte ms. omit „Isus“ Galileea, învăţându-i* în sinagogile lor şi predicând EvangheliaGr. „vestea bună a“* Împărăţiei şi vindecând* orice boală şi orice slăbiciune trupească în popor.

24. Şi faima Lui s-a răspândit în toată Siria; şi au adus la El pe toţi cei care erau bolnavi, suferind de felurite boli şi chinuri, şiUnele ms. omit pe demonizaţi şi pe lunatici şi pe paralitici; şi El îi vindeca.

25. Şi mari mulţimi L-au urmat* din Galileea şi din Decapole şi din Ierusalim şi din Iudeea şi de dincolo de Iordan.