Pagina curentă: GBV 2001 » Noul Testament » Matei 9
Evanghelia după Matei
Capitolul 9
Vindecarea unui paralitic (Mc 2.1-12;Lc 5.17-26)
1. Şi, intrând în corabie, a trecut de cealaltă parte şi* a venit în cetatea Sa.
2. Şi, iată, I-au adus un paralitic, zăcând pe pat. Şi Isus, văzându-le* credinţa, i-a spus paraliticului: „Îndrăzneşte, copile; iertate Unele ms. ad. „îţi“sunt păcatele tale“.
3. Şi, iată, unii dintre cărturari au zis în ei înşişi: „Acesta huleşte“.
4. Şi Isus, ştiindu-le* gândurile, le-a spus: „De ce gândiţi voi rele în inimile voastre?
5. Pentru că ce este mai uşor, a spune: «Iertate-ţi sunt păcateleUnele ms. „Iertate sunt păcatele tale“», sau a spune: «Ridică-te şi umblă»?
6. Dar, ca să ştiţi că Fiul Omului are autoritateSau „putere“ pe pământ să ierte păcatele“, atunci ·i-a spus paraliticului: „Ridică-te, ia-ţi patul şi du-te acasă!“
7. Şi, după ce s-a ridicat, a plecat acasă.
8. Iar mulţimile, văzând aceasta, s-au temutUnele ms. „s-au minunat“ şi L-au glorificat pe Dumnezeu care a dat oamenilor o astfel de autoritateSau „putere“.
Chemarea lui Matei (Mc 2.13-17;Lc 5.27-32)
9. Şi Isus, trecând de acolo mai departe, a văzut un om, numit Matei, şezând la vamă şi ·i-a spus: „Urmează-Mă!“ Şi el s-a ridicat şi L-a urmat.
10. Şi a fost că, pe când stăteaStătea întins El la masă în casă, iată, mulţi vameşi şi păcătoşi au venit şi au stat la masă cu Isus şi cu ucenicii Săi.
11. Şi fariseii, văzând acestea, au spus ucenicilor Săi: „De ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii* şi cu păcătoşii*?“
12. Iar IsusUnele ms. omit, auzind, le-a spusUnele ms. „a spus“: „Nu cei sănătoşiSau „tari“ au nevoie de doctor, ci cei care sunt bolnavi.
13. Mergeţi dar şi învăţaţi ce înseamnăLit. „ce este“: «Milă* voiesc, şi nu jertfă»; pentru că n-am venit să chem pe cei drepţi, ci* pe păcătoşiUnele ms. ad. „la pocăinţă““.
Postul (Mc 2.18-22;Lc 5.33-39)
14. Atunci ucenicii lui Ioan ·au venit la El, spunând: „De ce* noi şi fariseii postim adesea, iar ucenicii Tăi nu postesc?“
15. Şi Isus le-a spus: „Se pot întrista prietenii* mireluiLit. „fiii camerei de nuntă“ în timp ce mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci* vor posti.
16. Nimeni dar nu pune un petic de stofă nouă la o haină veche; pentru că peticul ei rupe din haină şi se face o ruptură mai rea.
17. Nici nu se pune vin nou în burdufuri vechi; dacă s-ar pune, se spargLit. „altfel se sparg“ burdufurile şi vinul se varsă şi burdufurile se vor strica; ci se pune vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună“.
Vindecarea unei femei şi învierea unei fetiţe (Mc 5.21-43;Lc 8.40-56)
18. În timp ce le vorbea acestea, iată, un mai-mare al sinagogii, venindSau „intrând“, I s-a închinat, spunând: „Fiica mea tocmai a murit; dar vino şi pune-Ţi mâna peste ea, şi va trăi“.
19. Şi Isus, ridicându-Se, l-a urmat şi la fel şi ucenicii Săi.
20. Şi, iată, o femeie care avea de doisprezece ani hemoragie, venind pe dinapoi, a atins margineaSau „ciucurele“ hainei Lui;
21. pentru că zicea în sinea ei: „Dacă voi atinge numai haina Lui, voi fi vindecatăSau „mântuită““.
22. Dar Isus, întorcându-Se şi văzând-o, a spus: „Îndrăzneşte, fiică; credinţa* ta te-a vindecatSau „te-a mântuit““. Şi femeia a fost vindecată din ceasul acela.
23. Şi, când a venit Isus la casa mai-marelui* sinagogii şi a văzut pe cei care cântau din fluier şi mulţimea tulburată,
24. le-a spusUnele ms. „le spune“: „Depărtaţi-vă*, pentru că fetiţa n-a murit, ci doarme“. Şi râdeau de El.
25. Dar, când mulţimea a fost scoasă afară, El a intrat, a apucat-o de mână şi fetiţa s-a ridicat.
26. Şi vestea aceasta a ieşit în tot ţinutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27. Şi, pe când trecea Isus de acolo mai departe, doi orbi L-au urmat, strigând şi spunând: „Ai milă de noi, Fiu* al lui David!“
28. Şi, când a intrat în casă, orbii au venit la El şi Isus ·le-a spus: „Credeţi că pot face aceasta?“ Ei ·I-au spus: „Da, Doamne“.
29. Atunci le-a atins ochii, spunând: „Fie-vă după credinţa voastră!“
30. Şi ochii lor s-au deschis; şi Isus le-a poruncit cu tărie, spunând: „Vedeţi*, nimeni să nu ştie!“
31. Dar* ei, când au ieşit, L-au făcut cunoscut în tot ţinutul acela.
Vindecarea unui mut posedat
32. Şi, pe* când ieşeau ei, iată, I-au adus un om mut, demonizat.
33. Şi, după ce a fost scos demonul, mutul a vorbit; şi mulţimile se minunau, spunând: „Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!“
34. Dar fariseii spuneau: „El* scoate demonii prin căpetenia demonilor“.
Nevoia de lucrători
35. Şi Isus străbătea* toate cetăţile şi satele, învăţându-i* în sinagogile lor şi predicând Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă trupeascăUnele ms. ad. „în popor“.
36. Dar, când* a văzut mulţimile, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjiteUnele ms. „obosite“ şi risipite ca* nişte oi fără păstor.
37. Atunci El ·a spus ucenicilor Săi: „Secerişul*, în adevăr, este mare, dar lucrătorii, puţini;
38. rugaţi deci* pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său“.