1. Şi am văzut: şi iată Mielul* stând pe muntele Sion şi cu el o* sută patruzeci şi patru de mii având Numele Său şiUnele ms. omit „Numele Său şi“ Numele Tatălui Său scris pe* frunţile lor.

2. Şi am auzit un glas din cer ca* un glas de ape multe şi ca un glas de tunet mare. Şi glasul pe care l-am auzit era ca al cântăreţilor cu harfa* care cântă* la harfele lor;

3. şi cântauLit. „cântă“; unele ms. ad. „ca“ o cântare nouă înaintea tronului şi înaintea celor patru făpturi vii şi a bătrânilor. Şi nimeni nu putea să înveţe cântarea, decât cei o sută patruzeci şi patru de mii, cei răscumpăraţiLit. „cumpăraţi“ de pe pământ.

4. Aceştia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, pentru că* sunt feciori; aceştia sunt cei care* urmează Mielul oriunde ar merge El. Aceştia au fost* răscumpăraţiLit. „cumpăraţi“ dintre oameni, ca cel* dintâi rod pentru Dumnezeu şi pentru Miel:

5. şi* în gura lor nu s-a găsit minciună, pentru căUnele ms. omit „pentru că“* sunt fără vină.

6. Şi am văzut un altUnele ms. omit înger zburând* în mijlocul cerului, având o Evanghelie* eternă de vestit celor care locuiesc pe pământ şi oricărei* naţiuni şi seminţii şi limbi şi popor,

7. spunând cu glas tare: „Temeţi-vă* de Dumnezeu şi daţi-I glorie, pentru că a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă* Celui care a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor!“

8. Şi un alt înger, al doilea, a urmat, spunând: „A căzut*, a căzut Babilonul* cel mare, careUnele ms. „pentru că“ a făcut ca toate naţiunile să bea din vinul mâniei curviei lui!“

9. Şi un alt înger, al treilea, le-a urmat, spunând cu glas tare: „Dacă se închină cineva* fiarei şi chipului ei şi primeşte un semn pe fruntea sa sau pe mâna sa,

10. va bea* şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, care este pregătit* neamestecat în* paharul mâniei Lui, şi va fi chinuit* în foc* şi pucioasă înaintea sfinţilor îngeriUnele ms. „îngerilor sfinţi“; alte ms. „înaintea îngerilor“ şi înaintea Mielului.

11. Şi fumul* chinului lor se înalţă în vecii vecilor; şi nu vor avea nicidecum odihnă, nici zi, nici noapte, cei care se închină fiarei şi chipului ei şi cine primeşte semnul numelui ei.

12. Aici* este răbdarea sfinţilor care* păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa înLit. „lui“ Isus.

13. Şi am auzit un glas din cer spunând: „Scrie: Ferice* de morţii care* mor în Domnul de acum încolo!“ „Da“, spune Duhul, „ca să* se odihnească de ostenelile lor, pentru că lucrările lor îi urmează!“

14. Şi am văzut: şi iată un nor alb, şi pe nor stând Unul asemenea* Fiului Omului, având* pe capul Său o cunună de aur şi în mâna Sa o seceră ascuţită.

15. Şi un alt înger a ieşit* din templu, strigând cu glas tare Celui care ·stătea pe nor: „Trimite secera* Ta şi seceră, pentru că a venitUnele ms. ad. „pentru Tine“ ceasul* secerişuluiUnele ms. „să seceri“, pentru că s-a uscatMai mult decât copt secerişul pământului“.

16. Şi Cel care ·stătea pe nor Şi-a pus secera pe pământ, şi pământul a fost secerat.

17. Şi un alt înger a ieşit din templul care este în cer, având şi el o seceră ascuţită.

18. Şi un alt înger a ieşit din altar, având* autoritate asupra focului, şi a strigat cu glas tare celui care avea secera ascuţită, spunând: „Trimite secera ta cea ascuţită şi culege ciorchinii din via pământului, pentru că strugurii ei sunt copţi“.

19. Şi îngerul şi-a pus secera pe pământ şi a cules via pământului şi a aruncat ciorchinii în teascul* cel mare al mâniei lui Dumnezeu;

20. şi teascul* a fost călcat afară* din cetate şi din teasc a ieşit sânge până* la zăbalele cailor, pe o mie şase sute de stadiiAproximativ 300 km.