1. Şi am văzut un alt înger puternic, coborând din cer, îmbrăcat cu un nor şi curcubeul* era pe capul lui şi faţa* lui era ca soarele şi picioarele* lui ca nişte stâlpi de foc;

2. şi avea în mâna lui o carte mică deschisă. Şi el şi-a pus piciorul* drept pe mare, şi pe cel stâng pe pământ;

3. şi a strigat cu glas tare, cum răcneşte un leu; şi, când a strigat, cele şapte* tunete au vorbit cu glasurile lor.

4. Şi, când au vorbit cele şapte tunete, eram gata să scriu; şi am auzit un glas din cer, spunând: „Pecetluieşte* ce au vorbit cele şapte tunete şi nu le scrie!“

5. Şi îngerul pe care l-am văzut stând pe mare şi pe pământ şi-a* ridicat mâna dreaptă spre cer

6. şi a jurat pe Cel care este viu în vecii vecilor, care* a creat cerul şi cele din el, şi pământul şi cele de pe el, şi marea şi cele din ea, că nu va mai fi amânareLit. „timp“*;

7. ci, în* zilele glasului celui de-al şaptelea înger, când va suna din trâmbiţă, va fi împlinităSau „desăvârşită“ şi taina lui Dumnezeu, după cum a făcut El cunoscut Evanghelia robilor Săi, profeţii.

8. Şi glasul pe care l-am auzit din cer din nou mi-a vorbit şi a spusLit. „vorbind din nou cu mine şi spunând“: „Mergi, ia carteaLit. „carte mică“ (valabil şi în următoarele două versete) care este deschisă în mâna îngerului care stă pe mare şi pe pământ!“

9. Şi am mers la înger, spunându-i să-mi dea carteaUnele ms. „spunându-i: «Dă-mi cartea!»“. Şi ·mi-a spus: „Ia-o* şi mănânc-o pe toată! şi îţi va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea“.

10. Şi am luat cartea din mâna îngerului şi am mâncat-o pe toată; şi în gura mea a fost dulce ca mierea; şi, când am mâncat-o, mi s-a amărât* pântecele.

11. Şi el mi-a spusLit. „îmi spune“; unele ms. „ei spun“; alte ms. „mi s-a spus“: „Trebuie să profeţeşti din nou despre popoare şi naţiuni şi limbi şi mulţi împăraţi“.