1. Şi am văzut înLit. „pe“ mâna dreaptă a Celui care şedea pe tron o carteCarte mică, sul (în întreg capitolul)*, scrisă pe dinăuntru şi pe din afară, pecetluită* cu şapte peceţi.

2. Şi am văzut un înger puternic, vestind cu glas tare: „Cine este vrednic să deschidă cartea şi să-i rupă peceţile?“

3. Şi nimeni în cer*, nici pe pământ, nici sub pământ nu putea să deschidă cartea, nici să se uite în ea.

4. Şi eu plângeam mult, pentru că nimeni nu fusese găsit vrednic să deschidăUnele ms. ad. „şi să citească“ cartea, nici să se uite în eaLit. „la ea“.

5. Şi unul din bătrâni ·mi-a spus: „Nu plânge! Iată, Leul* care este din seminţia lui Iuda, Rădăcina* lui David, a învins ca să deschidă cartea şiUnele ms. ad. „să rupă“* cele şapte peceţi ale ei“.

6. Şi am văzutUnele ms. ad. „şi iată“ în mijlocul tronului şi al celor patru făpturi vii şi în mijlocul bătrânilor, un MielLit. „Mieluşel“, diminutiv folosit în toată Cartea Apocalipsa* stând ca înjunghiat, având şapte coarne şi şapte* ochi, care sunt cele* şapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise pe tot pământul:

7. şi a venit şi a luat carteaUnele ms. omit din mâna dreaptă a Celui* care şedeaSau „care şade“ pe tron.

8. Şi, când a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei* douăzeci şi patru de bătrâni s-au prosternat înaintea Mielului, avândSe referă numai la bătrâni fiecare o harfăUnele ms. „harfe“* şi potire de aur pline cu tămâie, care* sunt rugăciunile sfinţilor.

9. Şi ei ·cântau* o cântare nouă, spunând: „Vrednic* eşti să iei cartea şi să-i deschizi peceţi-le, pentru că ai fost înjunghiat şi aiUnele ms. „ne-ai“* răscumpăratLit. „cumpărat“ pentru Dumnezeu, prin sângele Tău, din* orice seminţie şi limbă şi popor şi naţiune

10. şi i-aiUnele ms. „ne-ai“* făcut împăraţiUnele ms. „o împărăţie“ şi preoţi pentru Dumnezeul nostruUnele ms. omit „pentru Dumnezeul nostru“, şi vorUnele ms. „vom“ împărăţi pe pământ!“

11. Şi am văzut: şi am auzit glas de îngeri mulţi de jur împrejurul* tronului şi al făpturilor vii şi al bătrânilor; şi numărul lor era zeci de mii* de zeci de mii şi mii de mii,

12. spunând cu glas tare: „Vrednic este Mielul cel înjunghiat să primească puterea şi bogăţii şi înţelepciune şi tărie şi onoare şi glorie şi binecuvântare!“

13. Şi pe orice* făptură care este în cer şi pe pământ şi sub pământ şi pe mare şi pe toate cele din ele le-am auzit spunând: „A Celui* care şade pe tron şi a Mielului fie binecuvântarea şi onoarea şi gloria* şi puterea, în vecii vecilor!“

14. Şi* cele patru făpturi vii spuneau: „Amin!“; şi bătrânii s-au prosternat şi s-au închinatUnele ms. ad. „Celui care este viu în vecii vecilor““.