Iosua

Capitolul 6

Cucerirea Ierihonului

1. Şi Ierihonul era închis şi încuiat din cauza fiilor lui Israel: nimeni nu ieşea şi nimeni nu intra.

2. Şi Domnul i-a zis lui Iosua: „Vezi, am dat* în mâna ta Ierihonul şi pe împăratul* său, pe cei viteji la luptă.

3. Şi să înconjuraţi cetatea, toţi oamenii de război, dând ocol cetăţii o dată. Aşa să faci şase zile.

4. Şi şapte preoţi să poarte şapte trâmbiţe din corn* de berbec înaintea chivotului; şi în ziua a şaptea să înconjuraţi cetatea de şapte ori şi preoţii* să suneLit. „să sufle“ din trâmbiţe.

5. Şi va fi aşa: când vor suna lung cu cornul de berbec şi veţi auzi sunetul trâmbiţei, tot poporul să strige cu strigăt mare şi zidul cetăţii va cădea pe locul său şi poporul se va sui fiecare drept înainte“.

6. Şi Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoţi şi le-a zis: „Ridicaţi chivotul legământului şi şapte preoţi să poarte şapte trâmbiţe de corn de berbec înaintea chivotului Domnului“.

7. Şi a zis poporului: „Treceţi şi înconjuraţi cetatea şi bărbaţii înarmaţi să treacă înaintea chivotului Domnului“.

8. Şi a fost aşa: când a vorbit Iosua poporului, cei şapte preoţi, purtând cele şapte trâmbiţe de corn de berbec înaintea Domnului, au trecut înainte şi au sunat din trâmbiţe; şi chivotul legământului Domnului venea în urma lor.

9. Şi bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea preoţilor care sunau din trâmbiţe şi coada* oştirii venea după chivot; ei sunau din trâmbiţe, mergând.

10. Şi Iosua a poruncit poporului, zicând: „Să nu strigaţi, nici să nu vi se audă glasul şi nici un cuvânt să nu vă iasă din gură, până în ziua când vă voi zice: «Strigaţi!» Atunci să strigaţi“.

11. Şi chivotul Domnului a înconjurat cetatea, dând ocol o dată; şi au intrat în tabără şi au petrecut noaptea în tabără.

12. Şi Iosua s-a trezit dis-de-dimineaţă şi preoţii au ridicat* chivotul Domnului.

13. Şi cei şapte* preoţi, purtând cele şapte trâmbiţe de corn de berbec înaintea chivotului Domnului, mergeau sunând mereu din trâmbiţe; şi bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea lor şi garda* de la urmă venea după chivotul Domnului; ei sunau din trâmbiţe, mergând.

14. Şi a doua zi au înconjurat cetatea o dată şi s-au întors în tabără. Aşa au făcut şase zile.

15. Şi a fost aşa: a şaptea zi s-au trezit în zori de zi şi au înconjurat cetatea, în acelaşi fel, de şapte ori; numai în ziua aceea au înconjurat cetatea de şapte ori.

16. Şi a fost aşa: a şaptea oară preoţii au sunat din trâmbiţe şi Iosua a zis poporului: „Strigaţi, pentru că Domnul v-a dat cetatea!

17. Şi cetatea să fie datăSau „închinată“; sau „dată prin blestem“ (şi în v. 18; şi în Cap. 7.1)* nimicirii pentru Domnul, ea şi tot ce este în ea; numai curva Rahav să trăiască, ea şi tot ce este cu ea în casă, pentru că i-a ascuns* pe solii pe care i-am trimis noi.

18. Dar păziţi-vă de lucrul dat nimicirii, ca nu cumva voi să fiţi daţi nimicirii, luând din lucrul dat nimicirii, şi să faceţi din tabăra lui Israel un lucru dat nimicirii* şi s-o tulburaţi*.

19. Şi tot* argintul şi aurul şi vasele de aramă şi de fier să fie sfinte pentru Domnul; ele să intre în vistieria Domnului“.

20. Şi poporul a strigat şi au sunat din trâmbiţe. Şi a fost aşa: când poporul a auzit sunetul trâmbiţelor şi poporul a strigat cu glas tare, zidul* a căzut pe loc; şi poporul s-a suit în cetate, fiecare drept înainte, şi au luat cetatea.

21. Şi au nimicit* cu desăvârşire cu ascuţişul sabiei tot ce era în cetate, de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la bătrân, şi bou şi oaie şi măgar.

Rahav şi casa ei

22. Şi Iosua le-a zis celor doi bărbaţi care cercetaseră ţara: „Intraţi în casa femeii curve şi scoateţi de acolo pe femeie şi tot ce este al ei, cum* i-aţi jurat“.

23. Şi tinerii, iscoadele, au intrat şi au scos pe Rahav şi pe tatăl* ei şi pe mama ei şi pe fraţii ei şi tot ce era al ei; au scos pe toate rudele ei şi i-au pus afară din tabăra lui Israel.

24. Şi au ars* cu foc cetatea şi tot ce era în ea; numai* argintul şi aurul şi vasele de aramă şi de fier le-au pus în vistieria casei Domnului.

25. Şi Iosua a lăsat cu viaţă pe curvă Rahav, casa tatălui ei şi tot ce era al ei; şi ea a locuit* în mijlocul lui Israel până în ziua aceasta, pentru că ascunsese pe solii pe care-i trimisese Iosua să cerceteze Ierihonul.

Blestemarea Ierihonului

26. Şi Iosua a jurat în timpul acela, zicând: „Blestemat* să fie înaintea Domnului omul care se va ridica şi va reconstrui această cetate, Ierihonul: o va întemeia pe întâiul său născut şi îi va pune porţile cu preţul celui mai micLit. „pe cel mai mic“ fiu al său“.

27. Şi Domnul a fost* cu Iosua şi faima* lui s-a răspânditLit. „a fost“ în toată ţara.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)