1. Nu te făli cu ziua de mîne,

căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2. Să te laude altul, nu gura ta,

un străin, nu buzele tale.

3. Piatra este grea, şi nisipul este greu,

dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4. Furia este fără milă şi mînia năvalnică,

dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5. Mai bine o mustrare pe faţă

de cît o prietenie ascunsă. -

6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,

dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7. Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,

dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8. Ca pasărea plecată din cuibul ei,

aşa este omul plecat din locul său.

9. Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima,

aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10. Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău,

dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:

mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11. Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima,

şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde;

dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13. Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul,

ia-l zălog în locul unei străine. -

14. Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă,

este privită ca un blestem. -

15. O straşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie,

şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16. Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul,

şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17. După cum ferul ascute ferul,

tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18. Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui,

şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19. Cum răspunde în apă faţa la faţă,

aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20. După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura,

tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului:

aceea este bunul nume pentru un om. -

22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor,

nebunia tot n-ar ieşi din el. -

23. Îngrijeşte bine de oile tale,

şi ia seama la turmele tale.

24. Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic,

şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25. Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă,

şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26. Mieii sînt pentru îmbrăcăminte,

şi ţapii pentru plata ogorului;

27. laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,

şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.