Cartea judecătorilor

Capitolul 20

Pedepsirea seminţiei lui Beniamin

1. Şi toţi fiii* lui Israel au ieşit, şi adunarea s-a strâns ca un singur om, de la Dan* până la Beer-Şeba, şi ţara Galaadului, la Domnul la Miţpa*.

2. Şi căpeteniileLit.pietrele din unghi“ întregului popor, din toate seminţiile lui Israel, s-au înfăţişat în adunarea poporului lui Dumnezeu, patru sute de mii de oameni pedeştri care scoteau* sabia.

3. Şi fiii lui Beniamin au auzit că fiii lui Israel s-au suit la Miţpa. Şi fiii lui Israel au zis: „Spuneţi, cum a avut loc această răutate?“

4. Şi levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a răspuns şi a zis: „Venisem la Ghibea*, care este a lui Beniamin, eu şi ţiitoarea mea, ca să poposesc.

5. Şi locuitoriiLit. „stăpânii“ din Ghibea s-au ridicat împotriva mea şi noaptea au înconjurat casa, din cauza mea; se gândeau să mă ucidă şi au înjosit-o* pe ţiitoarea mea şi ea a murit.

6. Şi am luat* pe ţiitoarea mea şi am tăiat-o în bucăţi şi am trimis în tot ţinutul moştenirii lui Israel, pentru că au săvârşit o nelegiuire* şi o mişelie* în Israel.

7. Iată, voi toţi, fii ai lui Israel, daţi-vă* părerea şi sfătuiţi-vă aici“.

8. Şi tot poporul s-a ridicat ca un singur om, zicând: „Nici unul dintre noi să nu meargă la cortul său şi nici unul să nu se întoarcă la casa lui.

9. Şi acum, acesta este lucrul pe care-l vom face cu Ghibea: ne vom sui împotriva ei prin sorţ.

10. Şi vom lua zece bărbaţi din o sută din toate seminţiile lui Israel, şi o sută din o mie, şi o mie din zece mii, ca să ia merinde pentru popor, ca să intre în Ghibea lui Beniamin şi să-i facă după toată mişelia pe care a făcut-o ea în Israel“.

11. Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat împotriva cetăţii, uniţi ca un singur om.

12. Şi seminţiile* lui Israel au trimis oameni la toată seminţia lui Beniamin, zicând: „Ce este răutatea aceasta care s-a făcut între voi?

13. Şi acum daţi pe bărbaţii aceia, fiii* lui Belial, care sunt în Ghibea, ca să-i omorâm şi să curăţimLit. „să nimicim prin foc“* răul din Israel“. Dar fiii lui Beniamin n-au vrut să asculte de glasul fraţilor lor, fiii lui Israel.

14. Şi fiii lui Beniamin s-au adunat din cetăţi la Ghibea, ca să iasă să lupte cu fiii lui Israel.

15. Şi fiii lui Beniamin din cetăţi au fost număraţi* în ziua aceea: douăzeci şi şase de mii de bărbaţi care scoteau sabia, în afară de locuitorii din Ghibea, care au fost număraţi: şapte sute de bărbaţi aleşi.

16. În tot poporul acesta erau şapte sute de bărbaţi aleşi, stângaci*; toţi aceştia aruncau pietre cu praştia într-un fir de păr şi nu dădeau greş.

17. Şi bărbaţii din Israel au fost număraţi în afară de Beniamin: patru sute de mii de bărbaţi care scoteau sabia: toţi aceştia erau oameni de război.

18. Şi fiii lui Israel s-au ridicat şi s-au suit* la Betel şi L-au întrebat* pe Dumnezeu şi au zis: „Cine dintre noi să se suie cel dintâi la luptă împotriva fiilor lui Beniamin?“ Şi Domnul a zis: „Iuda întâi“.

19. Şi fiii lui Israel s-au sculat dimineaţa şi şi-au aşezat tabăra împotriva Ghibei.

20. Şi bărbaţii lui Israel au ieşit la luptă cu Beniamin şi bărbaţii lui Israel s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lor lângă Ghibea.

21. Şi fiii* lui Beniamin au ieşit din Ghibea şi în ziua aceea au culcat* la pământ douăzeci şi două de mii de bărbaţi din Israel.

22. Şi poporul, bărbaţii lui Israel, s-au îmbărbătat şi din nou s-au aşezat în linie de bătaie în locul în care se aşezaseră în ziua întâi.

23. Şi fiii lui Israel s-au suit* şi au plâns înaintea Domnului până seara; şi L-au întrebat* pe Domnul, zicând: „Să mă mai sui la luptă cu fiii lui Beniamin, fratele meu?“ Şi Domnul a zis: „Suiţi-vă împotriva lui“.

24. Şi fiii lui Israel au înaintat a doua zi împotriva fiilor lui Beniamin.

25. Şi a doua zi Beniamin a ieşit din Ghibea împotriva lor şi din nou* au culcat la pământ dintre fiii lui Israel, optsprezece mii de bărbaţi, care toţi scoteau sabia.

26. Şi toţi fiii lui Israel şi tot poporul s-au suit* şi au venit la Betel, şi au plâns şi au rămas acolo înaintea Domnului, şi au postit în ziua aceea până seara, şi au adus arderi-de-tot şi jertfe de pace înaintea Domnului.

27. Şi fiii lui Israel L-au întrebat* pe Domnul (şi chivotul* legământului lui Dumnezeu era acolo în zilele acelea;

28. şi Fineas*, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea* înaintea luiFăcea slujba de preot în zilele acelea), zicând: „Să mai ies încă la luptă împotriva fiilor lui Beniamin, fratele meu, sau să încetez?“ Şi Domnul a zis: „Suiţi-vă, pentru că mâine îi voi da* în mâna ta“.

29. Şi Israel a pus pânditori* împotriva Ghibei, de jur-împrejur.

30. Şi fiii lui Israel s-au suit în ziua a treia împotriva fiilor lui Beniamin şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva Ghibei, ca şi în celelalte dăţi.

31. Şi fiii lui Beniamin au ieşit împotriva poporului, au fost traşi departe* de cetate şi au început să lovească în popor, ucigând, ca şi în celelalte dăţi, cam treizeci de bărbaţi din Israel, pe drumurile mari, din care unul duce la Betel, iar altul la Ghibea prin câmpie.

32. Şi fiii lui Beniamin au zis: „Ei sunt bătuţi înaintea noastră, ca şi întâia dată“. Şi fiii lui Israel au zis: „Să fugim, ca să-i tragem departe de cetate, la drumurile mari“.

33. Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au ridicat din locul lor şi s-au aşezat în linie de bătaie în Baal-Tamar; şi cei ai lui Israel care pândeau* s-au năpustit din locul lor, din Maare-GhebaPajiştile Ghebei.

34. Şi zece mii de bărbaţi aleşi din tot Israelul au venit asupra Ghibei; şi lupta a fost cumplită şi ei* nu ştiau că răul venea peste eiLit. „să-i atingă“.

35. Şi Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel şi fiii lui Israel au culcat la pământ în ziua aceea din Beniamin douăzeci şi cinci de mii o sută de bărbaţi, care toţi scoteau sabia.

36. Şi fiii lui Beniamin au văzut că erau bătuţi. Şi bărbaţii lui Israel au făcut loc lui Beniamin, pentru că se bazau pe oamenii pe care îi puseseră la pândă împotriva Ghibei.

37. Şi cei de la pândă* s-au grăbit şi au căzut asupra Ghibei; şi cei de la pândă au mers şi au lovit toată cetatea cu ascuţişul sabiei.

38. Şi era un semn anumit între bărbaţii lui Israel şi cei de la pândă, ca să facă* să se înalţe din cetate un nor gros de fum.

39. Şi bărbaţii lui Israel îşi întorseseră spatele în luptă şi Beniamin a început să-i bată, omorând dintre bărbaţii lui Israel cam treizeci de inşi, pentru că au zis: „Da, sunt bătuţi* de tot înaintea noastră, ca în prima luptă!“

40. Şi un nor a început să se ridice din cetate ca un stâlp de fum; şi Beniamin s-a uitat* înapoi şi, iată, toată cetatea se suia în fum la ceruri!

41. Atunci bărbaţii lui Israel s-au întors şi bărbaţii lui Beniamin au fost uimiţi, pentru că au văzut că răul* venise peste ei.

42. Şi s-au întors dinaintea bărbaţilor lui Israel spre calea pustiului; şi i-a ajuns lupta; şi cei care ieşeau din cetăţi i-au culcat la pământ în mijlocul lor.

43. Au înconjurat pe beniamiţi, i-au gonit, i-au zdrobit la locul lor de odihnă, până spre Ghibea*, înspre răsăritul soarelui.

44. Şi au căzut din Beniamin optsprezece mii de bărbaţi, toţi bărbaţi viteji.

45. Şi s-au întors şi au fugit spre pustiu la stânca Rimon*; şi israeliţii au strâns cinci mii de bărbaţi dintre ei la drumurile mari şi i-au urmărit îndeaproape până la Ghideom şi au lovit dintre ei două mii de bărbaţi.

46. Şi toţi cei căzuţi din Beniamin în ziua aceea au fost douăzeci şi cinci de mii de bărbaţi care scoteau sabia, toţi oameni viteji.

47. Şi şase sute de bărbaţi s-au întors şi au fugit în pustiu la stânca Rimon şi au rămas patru luni la stânca* Rimon.

48. Şi bărbaţii lui Israel s-au întors din nou peste fiii lui Beniamin şi i-au lovit cu ascuţişul sabiei, pe oamenii fiecărei cetăţi, şi vitele, şi tot ce se găsea, şi au pus foc tuturor cetăţilor pe care le-au găsit.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)