Pagina curentă: GBV 2001 » Vechiul Testament » Zaharia 7
Zaharia
Capitolul 7
Dreptate şi îndurare, nu post de formă
1. ✸ Şi a fost aşa: în anul al patrulea al împăratului Darius, cuvântul Domnului a fost către Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, în luna Chislev,
2. când Betelul a trimisSau „când au trimis la casa lui Dumnezeu“ pe Şareţer şi pe Reghem-Melec şi pe oamenii lui ca să ceară de la faţa Domnului
3. şi să vorbească* preoţilor, care erau în casa Domnului oştirilor, şi profeţilor, zicând: „Trebuie să plâng în luna a cincea*, despărţindu-mă, cum am făcut de atâţia ani?“
4. Şi cuvântul Domnului oştirilor a fost către mine, zicând: „Vorbeşte către tot poporul ţării şi către preoţi,
5. zicând: când aţi postit* şi aţi bocit în luna a cincea şi în luna a şaptea*, în aceşti şaptezeci* de ani, cu adevărat aţi postit pentru Mine, chiar pentru Mine*?
6. Şi, când aţi mâncat şi aţi băut, nu eraţi voi cei care mâncau şi beau?
7. Nu sunt acestea cuvintele pe care le-a strigat Domnul prin profeţii de mai înainte, când Ierusalimul era locuit şi în paceSau „şi prosper“, cu cetăţile lui de jur-împrejurul lui, când partea* de sud şi câmpia erau locuite?“
8. Şi cuvântul Domnului a fost către Zaharia, zicând: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor,
9. zicând: «FaceţiLit. „Judecaţi“* judecată adevărată şi arătaţi îndurare şi milă unul altuiaSau „fiecare fratelui său“.
10. Şi nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan*, pe străin şi pe cel întristat! Şi nici unul dintre voi să nu plănuiască răul în inima* lui, împotriva fratelui său»“.
11. Dar ei au refuzat să asculte şi au întors* spatele cu încăpăţânare şi şi-au astupatSau „şi-au îngreunat“ urechile*, ca să n-audă.
12. Da, şi-au făcut inima* ca diamantul, ca să nu asculte* legea şi cuvintele pe care le-a trimis Domnul oştirilor prin Duhul Său, prin profeţii de mai înainte. De aceea a fost mare mânie* de la Domnul oştirilor.
13. Şi a fost aşa: după cum El striga şi ei n-au vrut să audă, tot aşa, „ei au strigat şi Eu n-am vrut să aud*“, zice Domnul oştirilor;
14. „şi i-am risipit* printr-un vârtej de vânt printre toate naţiunile pe care nu le cunoşteau*. Şi ţara* a fost pustie în urma lor, încât nimeni nu trecea prin ea, nici nu se întorcea din ea; şi au făcut pustie ţara cea plăcută*“.