1. Deci ce vom spune? Să rămânem* în păcat, ca să prisosească harul?

2. Nicidecum! Noi, care am* murit faţă de păcat, cum să mai trăim în el?

3. Sau nu ştiţi că toţi câţi* am fost botezaţi pentru Hristos Isus, am fost botezaţi pentru* moartea Lui?

4. Deci am fost înmormântaţi* cu El prin botez, pentru moarte, pentru ca, după cum* Hristos a fost înviat dintre morţi prin gloria* Tatălui, tot aşa* şi noi să umblăm în înnoirea vieţii.

5. Pentru că, dacă* ne-am făcut unaÎn sensul de „a creşte împreună“ cu El în asemănarea morţii Lui, tot aşa vom fi şi în a învierii Lui,

6. ştiind aceasta, că omul* nostru cel vechi a fost răstignit cu El, pentru ca trupul* păcatului să fie desfiinţat, ca noi să nu mai fim robi ai păcatului.

7. Pentru că cine* a murit a fost îndreptăţitSau „eliberat de“ faţă de păcat.

8. Acum, dacă* am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi trăi împreună cu El,

9. ştiind că Hristos*, fiind înviat dintre morţi, nu mai moare: moartea nu mai are stăpânire asupra Lui.

10. Pentru că, în ceea ce a* murit, a murit faţă de păcat odată pentru totdeauna; iar în ceea ce trăieşte, trăieşte* faţă de Dumnezeu.

11. Tot aşa şi voi, socotiţi-vă pe voi înşivăUnele ms. ad. „a fi“ morţi faţă de păcat şi vii* faţă de Dumnezeu, în Hristos IsusUnele ms. ad. „Domnul nostru“.

12. Deci* păcatul să nu domnească în trupul vostru muritor, ca să ascultaţi deUnele ms. ad. „el în“ poftele luiUnele ms. omit „poftele lui“.

13. Nici să nu daţi păcatului mădularele* voastre, ca unelte ale nedreptăţii, ci daţi-văSau „v-aţi dat odată pentru totdeauna“* pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, dintre morţiLit. „ca din morţi, vii“; şi daţi mădularele voastre lui Dumnezeu, ca unelte ale dreptăţii.

14. Pentru că* păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub lege, ci sub har.

15. Atunci ce, să păcătuim, pentru că* nu suntem sub lege, ci sub har? Nicidecum!

16. Nu ştiţi că, dacă* vă daţi pe voi înşivă robi cuiva spre ascultare, sunteţi robi ai aceluia de care ascultaţi, fie ai păcatului, spre moarte, fie ai ascultării, spre dreptate?

17. Dar mulţumiriLit. „har“ fie lui Dumnezeu că eraţi robi ai păcatului, dar aţi ascultat din inimă de modelul* învăţăturii în care aţi fost instruiţi.

18. Şi, fiind eliberaţi* de păcat, aţi devenit robi ai dreptăţii.

19. Vorbesc omeneşte, din cauza slăbiciunii cărnii voastre. Pentru că, după cum aţi dat mădularele voastre în robie necurăţiei şi nelegiuirii, spre nelegiuire, tot aşa, acum daţiSau „v-aţi dat odată pentru totdeauna“ mădularele voastre în robie dreptăţii, spre sfinţireSau „sfinţenie“.

20. Pentru că, atunci când eraţi robi* ai păcatului, eraţi liberi faţă de dreptate.

21. Deci ce* rod aveaţi atunci în acele lucruri de care acum vă este ruşine? pentru că sfârşitul* acelora este moarte.

22. Dar acum, eliberaţi* de păcat şi devenind robi ai lui Dumnezeu, aveţi rodul vostru spre sfinţireSau „sfinţenie“, şi sfârşitul: viaţa eternă.

23. Pentru că plata* păcatului este moartea, însă darul* de har al lui Dumnezeu este viaţă eternă în Hristos Isus, Domnul nostru.