1. Deci care este întâietatea iudeului sau care este folosul circumciziei?

2. Mare, oricum: întâi că, în adevăr,* lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.

3. Şi ce dacă unii* n-au crezutLit. „au fost necredincioşi“, oare necredinţa* lor va desfiinţaSau „va face fără efect“ credincioşia lui Dumnezeu?

4. Nicidecum!* Ci Dumnezeu* să fie adevărat şi orice* om, mincinos, după cum este scris: „Ca* să fii îndreptăţit în cuvintele Tale şi să învingi când vei fi în judecatăUnele ms. „vei fi judecat““.

5. Dar, dacă nedreptatea noastră arată dreptatea lui Dumnezeu, ce vom spune? Este nedrept Dumnezeu care Îşi revarsă mânia? Vorbesc* ca un om.

6. Nicidecum! Altfel, cum* va judeca Dumnezeu lumea?

7. Pentru că, dacă prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu a prisosit spre gloria Lui, de ce mai sunt şi eu judecat ca păcătos?

8. Şi de ce nu*, după cum suntem defăimaţiSau „huliţi“ şi după cum afirmă unii că spunem noi: „Să facem cele rele, ca să vină cele bune“? Condamnarea lor este dreaptă.

9. Atunci ce, suntem noi mai buni? Nicidecum: pentru că mai înainte i-am acuzat şi pe iudei şi pe greci, că toţi* sunt sub păcat,

10. după cum este scris: „Nu este nici unul drept, nici unul măcar;

11. nu* este nici unul care înţelege, nu este nici unul care-L caută pe Dumnezeu.

12. Toţi s-au abătut, au ajuns toţi împreună nefolositori; nu este nici unul care practică bunătatea, nu este nici unul măcar;

13. gâtlejul* lor este un mormânt deschis; cu limbile lor înşelau; sub buzele lor este venin* de aspidăGr. „aspis“, şarpe mic veninos;

14. gura* lor este plină de blestem şi de amărăciune;

15. picioarele* lor sunt grabnice să verse sânge;

16. pustiire şi necaz sunt în căile lor

17. şi n-au cunoscut calea păcii:

18. nu* este teamă de Dumnezeu înaintea ochilor lor“.

19. Ştim însă că orice* zice legea vorbeşte celor de sub legeLit. „celor în lege“, pentru ca orice* gură să fie închisă şi toată* lumea să fie sub judecată înaintea lui Dumnezeu.

20. De aceea, din* faptele legii, nici o făpturăLit. „carne“ nu va fi îndreptăţită înaintea Lui, pentru că prin* lege vine cunoştinţa păcatului.

21. Dar acum, fără lege, s-a arătat o dreptate* a lui Dumnezeu, mărturisită* de lege şi* de profeţi;

22. o dreptate a lui Dumnezeu prin credinţa înLit. „lui“ Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţiUnele ms. omit „şi peste toţi“ cei care cred: pentru că nu* este deosebire;

23. pentru că toţi* au păcătuit şi sunt lipsiţiSau „nu ajung la“ de gloria lui Dumnezeu,

24. fiind îndreptăţiţi, fără plată, prin* harul Său, prin* răscumpărarea care este în Hristos Isus,

25. pe care Dumnezeu L-a rânduit* ca ispăşireLit. „scaun al îndurării“, prin credinţa în sângele* Lui, pentru arătarea dreptăţii Sale, datorită* trecerii peste păcatele făcute mai înainte, în îngăduinţa lui Dumnezeu,

26. spre arătarea dreptăţii Sale în timpul de acum, astfel încât El să fie drept şi să-l îndreptăţească pe acela care este din credinţa înLit. „lui“ Isus.

27. Deci* unde este lauda? A fost înlăturată. Prin care lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei;

28. pentru căUnele ms. „deci“ noi socotim că omul este îndreptăţit prin* credinţă, fără faptele legii.

29. Este Dumnezeu numai al iudeilor? Nu este şi al naţiunilor? Da, şi al naţiunilor:

30. deoarece, în adevăr, este un* singur Dumnezeu care va îndreptăţi circumciziaPe cei circumcişi din credinţă, şi necircumciziaPe cei necircumcişi prin credinţă.

31. Deci desfiinţăm noi legea prin credinţă? Nicidecum: ci noi întărim legea.