1. Şi fariseii şi unii dintre cărturari, venind din Ierusalim, s-au adunat la El;

2. şi, văzându-i pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile necurate, adică nespălate, îi condamnauUnele ms. omit

3. (pentru că fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile cu grijă, nu mănâncă, ţinând tradiţia bătrânilorSau „ceea ce a fost dat de bătrâni (datina)“;

4. şi, când vin de la piaţă, dacă nu se îmbăiazăLit. „botează“, nu mănâncă; şi sunt multe altele pe care le-au primit ca să le ţină: spălareaLit. „botezul“ paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor);

5. atunci* fariseii şi cărturarii ·L-au întrebat: „De ce nu umblă ucenicii Tăi potrivit tradiţiei bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâini necurateUnele ms. „nespălate“?“

6. Dar El, răspunzândUnele ms. omit, le-a spus: „Bine a profeţit Isaia despre voi, făţarnicilor, după cum este scris: «Poporul* acesta Mă onorează cu buzele, dar inima luiLit. „lor“ este departe de Mine.

7. Dar în zadar Mi se închină ei, învăţând ca învăţături porunci ale oamenilor».

8. Pentru căUnele ms. omit „Pentru că“ şi ultima parte a versetului, începând cu „spălarea“, părăsind porunca lui Dumnezeu, ţineţi tradiţia oamenilor: spălareaLit. „botezul“ urcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe altele ca acestea“.

9. Şi El le-a spus: „Bine mai înlăturaţi porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi tradiţia voastră.

10. Pentru că Moise a spus: «Onorează* pe tatăl tău şi pe mama ta»; şi: «Cine* vorbeşte de răuSau „blestemă“ pe tată sau pe mamă să moară negreşitLit. „de moarte să moară“».

11. Dar voi spuneţi: «Dacă un om spune tatălui săuUnele ms. omit sau mamei saleUnele ms. omit: Orice ai putea folosi de la mine este corban* (adică: consacrat lui Dumnezeu)»,

12. şi nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa,

13. desfiinţând Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră, pe care aţi dat-o; şi faceţi multe de felul acesta“.

14. Şi, chemând din nou la SineUnele ms. „chemând la Sine toată“ mulţimea, le-a spus: „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi.

15. Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să-l poată întina; ci acelea care ies din elUnele ms. „din om“ sunt cele care-l întinează pe omLit. „omul“, la fel în v.20 şi 23.

16. Dacă* are cineva urechi de auzit, să audă“.Unele ms. omit v.16

17. Şi, când* a intrat în casă, ieşind din mulţime, ucenicii Săi L-au întrebat despre parabola aceea.

18. Şi El ·le-a spus: „Şi voi sunteţi fără pricepere? Nu înţelegeţi că orice intră din afară în om nu-l poate întina,

19. pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece şi iese în hazna?“ Aceasta a zis, făcând curată orice hrană.

20. Şi a spus: „Ce iese din om, aceea îl întinează pe om.

21. Pentru că* dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri,

22. furturi, lăcomii, răutăţi, înşelăciuni, destrăbălări, un ochi rău, hulă, trufie, nebunie;

23. toate aceste rele ies dinăuntru şi îl întinează pe om“.

24. Şi El S-a ridicat şi a plecat de acolo în ţinuturileLit. „hotarele“ Tirului şi ale SidonuluiUnele ms. omit „şi ale Sidonului“. Şi, intrând într-o casăUnele ms. „în casă“, dorea să nu ştie nimeni; şi n-a putut fi ascuns.

25. Ci îndatăUnele ms. „Pentru că“ o femeie, a cărei fetiţă avea un duh necurat, auzind despre El, a venit şi a căzut la picioarele Lui

26. (şi femeia era grecoaică, de origine siro-feniciană) şi L-a rugat să scoată demonul din fiica ei.

27. Dar IsusUnele ms. omit i-a spus: „Lasă să se sature întâi copiiiAici, „copiii“ în sensul de apartenenţă la o familie, pentru că nu este bineUnele ms. „drept“ să iei pâinea copiilorAici, „copiii“ în sensul de apartenenţă la o familie şi s-o arunci la căţeiGr. cuvânt cu sens mai dispreţuitor decât „câini““.

28. Dar ea a răspuns şi ·I-a zis: „Da, Doamne, dar şi căţeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilorAici, „copiii“ în sens general“.

29. Şi El i-a spus: „Pentru acest cuvânt, du-te; a ieşit demonul din fiica ta“.

30. Şi, ducându-se acasă, a găsit că demonul ieşise, iar fiica ei era culcată pe pat.

31. Şi*, plecând din nou din ţinuturileLit. „hotarele“ Tirului şi ale SidonuluiUnele ms. omit „şi ale Sidonului“, a venitUnele ms. „plecând din nou din ţinuturile Tirului, a venit prin Sidon“ lângă Marea Galileii, prin mijlocul ţinuturilorLit. „hotarele“ Decapolei.

32. Şi ·I-au adus* un surd care nu putea vorbi bine şi ·L-au rugat să-Şi punăUnele ms. „să pună“ mânaUnele ms. „mâinile“ peste el.

33. Şi, luându-l deoparte din mulţime, Şi-a pus degetele pe urechile lui şi, scuipând*, i-a atins limba;

34. şi, privind* spre cer, a suspinat* şi ·i-a zis: „Efata“, adică: „Deschide-te“.

35. Şi îndată* i s-au deschis urechile, şi i s-a dezlegat legătura limbii şi vorbea corect.

36. Şi le-a* poruncit să nu spună nimănui; dar, cu cât le poruncea ElUnele ms. omit, cu atât eiUnele ms. omit Îl vesteau mai mult.

37. Şi erau uimiţi peste măsură, spunând: „Toate le faceSau „le-a făcut“ bine; El îi face pe surzi să audă şi pe muţi să vorbească“.