1. Iar punctul cel mai însemnat al celor spuse este că avem un astfel de mare preot care* S-a aşezat la dreapta tronului Măreţiei, în ceruri;
2. slujitor al locurilorSau „lucrurilor“ sfinte* şi al* adevăratului cort, pe care l-a ridicat Domnul, şiUnele ms. omit nu omul.
3. Pentru că orice mare preot* este pus să ofere daruri şi jertfe; de aceea era* necesar să aibă şi Acesta ce să ofere.
4. DeciUnele ms. „Pentru că“, dacăUnele ms. ad. „în adevăr“ ar fi pe pământ, nici n-ar fi preot, fiind aceiaUnele ms. „preoţii“ care oferă darurile după lege
5. (care slujesc imaginii şi umbrei* celor cereşti, după cum i s-a poruncitPoruncit divin lui Moise, când urma să ridice cortul; pentru că: „Vezi*“, zice, „să faci toate după modelulSau „tiparul“ care ţi-a fost arătat pe munte“),
6. dar acum a obţinut* o slujbă cu atât mai înaltăSau „excelentă“, cu cât este şi mijlocitor al unui legământ mai bun, care este întemeiat pe promisiuni mai bune.
7. Pentru că*, dacă cel dintâi ar fi fost fără cusur, nu s-ar fi căutat niciodată loc pentru un al doilea.
8. Pentru că, mustrându-i, spune: „Iată*, vin zile, zice Domnul, când voi încheia, pentru casa lui Israel şi pentru casa lui Iuda, un nou legământ;
9. nu după legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua în care i-am apucat de mână, ca să-i scot din ţara Egiptului; pentru că ei n-au stăruit în legământul Meu, niciLit. „şi“ Eu nu M-am uitat la eiSau „Mie nu Mi-a păsat de ei“, zice Domnul.
10. Pentru că acesta* este legământul pe care l voi face cu casa lui Israel după acele zile, zice Domnul: dând legile Mele în mintea lor, le voi înscrie şi pe inimile lor; şi* le voi fi Dumnezeu şi ei Îmi vor fi popor.
11. Şi nu* vor mai învăţa fiecare pe aproapeleUnele ms. „pe concetăţeanul“ său şi fiecare pe fratele său, spunând: «Cunoaşte-L pe Domnul!»; pentru că toţi Mă vor cunoaşte, de la cel micUnele ms. ad. „dintre ei“ până la cel mare dintre ei.
12. Pentru că voi fi îndurător faţă de nedreptăţile lor şi nicidecum nu-Mi* voi mai aminti de păcatele lor şi de nelegiuirile lorMulte ms. omit „şi de nelegiuirile lor““.
13. Prin aceea că zice* „nou“, a făcut vechi pe cel dintâi; iar ce este învechit şi îmbătrânit este aproape de dispariţie.