1. ✸ În al treilea an al împărăţiei împăratului Belşaţar mi s-a arătat o viziune, mie, lui Daniel, după aceea care mi se arătase la început*.

2. Şi am văzut în viziune şi a fost aşa: când am văzut, eram în palatulSau „capitala“ Susa*, care este în provincia Elam. Şi am văzut în viziune şi eram lângă râul Ulai.

3. Şi mi-am ridicat ochii şi am văzut şi, iată, înaintea râului stătea un berbec care avea două coarne; şi cele două coarne erau înalte şi unul era mai înalt decât celălalt; şi cel mai înalt crescuse cel din urmă.

4. Am văzut berbecul împungând spre apus şi spre nord şi spre sud, şi nici o fiară nu putea să stea înaintea lui şi nimeni nu putea să scape din mâna lui; şi făcea ce voia* şi a ajuns mare.

5. Şi priveam atent şi, iată, un ţap venea de la apus peste faţa întregului pământ şi nu atingea pământul; şi ţapul avea un corn* însemnatSau „care atrăgea atenţia“ între ochii lui.

6. Şi a venit la berbecul care avea cele două coarne, pe care-l văzusem stând înaintea râului, şi s-a repezit asupra lui în furia puterii lui.

7. Şi l-am văzut apropiindu-se de berbec şi s-a mâniat pe el şi a lovit pe berbec şi i-a frânt cele două coarne ale lui; şi nu era nici o putere în berbec ca să stea înaintea lui; şi l-a aruncat la pământ şi a călcat peste el şi nu era nimeni care să-l scape pe berbec din mâna lui.

8. Şi ţapul a ajuns nespus de mare; şi, când s-a întărit, i s-a frânt cornul cel mare. Şi în locul lui s-au ridicat patru coarne însemnate*, spre cele patru vânturi ale cerurilor.

9. Şi dintr-unul* din ele a ieşit un corn mic, care a ajuns nespus de mare către sud* şi către răsărit şi către frumuseţeaSau „cea frumoasă“ (poate fi ţara sau templul)* pământului.

10. Şi s-a făcut* mare până la oştirea cerurilor* şi a aruncat* la pământ din oştire şi din stele şi le-a călcat în picioare.

11. Şi s-a mărit* chiar până la căpetenia* oştirii; şi i s-a luat* jertfa neîncetată* şi locul locaşului său sfânt a fost aruncat jos.

12. Şi un timp de necaz a fost rânduit pentru jertfa neîncetatăSau„Şi o oştire i-a fost dată împotriva jertfei neîncetate“ din cauza fărădelegii*. Şi el a aruncat adevărul* la pământ şi a făcut* lucruri mari şi a prosperat.

13. Şi am auzit un sfânt* vorbind; şi un alt sfânt îi spunea celui care vorbea: «Până când va fi viziunea despre jertfa neîncetată şi despre fărădelegea pustiitoareSau „care pustieşte“, spre a da şi sfântul locaş şi oştirea să fie călcate în picioare?»

14. Şi mi-a zis: «Până la două mii trei sute de seri şi dimineţi; atunci sfântul locaş va fi curăţitLit. „îndreptăţit“».

15. Şi a fost aşa: când eu, Daniel, am văzut viziunea, am căutat* înţelesul ei; şi, iată, a stat înaintea mea ca înfăţişarea unui om*.

16. Şi am auzit* un glas de om între malurile Ulaiului; şi a strigat şi a zis: «GabrieleCel puternic al lui Dumnezeu*, fă-l pe acesta să înţeleagă viziuneaSau „arătarea“!»

17. Şi el s-a apropiat de locul unde eram; şi, când a venit, eu m-am înfricoşat şi am căzut* cu faţa la pământ. Şi el mi-a zis: «Înţelege, fiu al omului, că viziunea este pentru timpul sfârşitului».

18. Şi, pe când* vorbea cu mine, am fost într-o adâncă ameţeală cu faţa la pământ. Şi el m-a atins* şi m-a făcut să stau în picioare pe locul unde eram.

19. Şi el a zis: «Iată, te voi face să cunoşti ce va fi la sfârşitul mâniei; pentru că sfârşitul* va fi la un timp hotărât.

20. Berbecul* pe care l-ai văzut având cele două coarne sunt împăraţii Mediei şi ai Persiei.

21. Şi ţapul* cel păros este împăratul Greciei; şi cornul cel mare care era între ochii lui este cel dintâi* împărat.

22. Şi că s-a frânt* şi s-au ridicat patru în locul lui: patru împărăţii se vor ridica din această naţiune, dar nu cu puterea lui.

23. Şi în timpul din urmă al împărăţiei lor, când cei fărădelege vor umple măsura, se va ridica un împărat* neînduplecat* la înfăţişare şi priceput în uneltiri.

24. Şi puterea lui va fi mare, dar* nu prin propria lui putere: şi va pustii în chip uimitor şi va prospera* şi va face lucruri mari; şi va nimici* pe cei puternici şi pe poporul sfinţilor.

25. Şi prin viclenia* lui va face să prospere înşelăciunea în mâna lui; şi se va înălţa* în inima lui; şi prin prosperitate va corupeSau „în siguranţa lor va distruge“ pe mulţi; şi se va ridica* împotriva Căpeteniei căpeteniilor, dar va fi frânt fără mână* omenească.

26. Şi viziunea* serilor şi a dimineţilor care a fost spusă este adevărată; dar tu pecetluieşte* viziunea, pentru că este pentru multe zile în viitor».

27. Şi eu*, Daniel, am leşinat şi am fost bolnav câteva zile; apoi m-am ridicat şi mi-am văzut de treburile* împăratului. Şi eram uimit de viziune şi nu era* nimeni care s-o înţeleagăSau „s-o explice“.