Daniel

Capitolul 7

Prima viziune a lui Daniel: cele patru fiare

1. ✸ În anul întâi al lui Belşaţar, împăratul Babilonului, Daniel a văzut* un vis şi viziuni în mintea lui, în patul său. Atunci a scris visul şi a istorisit lucrurile cele mai însemnate.

2. Daniel a vorbit şi a zis: „Priveam în viziunea mea de noapte şi, iată, cele patru vânturi ale cerurilor s-au dezlănţuit asupra Mării celei Mari.

3. Şi patru fiare mari, deosebite una de alta, s-au ridicat* din mare.

4. Cea dintâi era ca un leu* şi avea aripi de vultur; am privit până i s-au smuls aripile. Şi a fost înălţată de la pământ şi făcută să stea pe două picioare ca un om, şi i s-a dat o inimă de om.

5. Şi iată o altă fiară, a doua*, asemenea unui urs, şi s-a ridicat pe o coastă. Şi avea trei coaste în gura ei, între dinţii ei; şi i se zicea aşa: «Ridică-te, mănâncă multă carne».

6. După aceasta am privit şi iată alta, ca un leopard, şi avea patru aripi de pasăre pe spatele ei; şi fiara avea patru capete*, şi i s-a dat stăpânire.

7. După aceea am privit în viziunile de noapte şi iată o a patra* fiară, înspăimântătoare şi îngrozitoare şi nemaipomenit de puternică; şi avea dinţi mari de fier, mânca şi sfărâma şi călca în picioare ce rămânea; şi ea era deosebită de toate fiarele care au fost înaintea ei şi avea zece* coarne.

8. Priveam atent coarnele şi, iată, un alt* corn mic s-a ridicat printre ele şi trei din coarnele dintâi au fost smulse dinaintea lui; şi, iată, în cornul acesta erau ochi ca ochii de om* şi o gură* care vorbea lucruri mari.

9. Am privit* până au fost puse nişte tronuri, şi Cel Bătrân* de zile S-a aşezat.

Veşmântul* Lui era alb ca zăpada şi perii capului Său ca lâna curată;

tronul Lui era flăcări de foc şi roţile* lui, foc arzător.

10. Un râu* de foc se vărsa şi ieşea dinaintea Lui;

mii de mii Îi slujeau şi zece mii* de ori zece mii stăteau înaintea Lui.

Judecata* s-a ţinut şi cărţile* s-au deschis.

11. Am privit* atunci, din cauza glasului cuvintelor mari pe care le rostea cornul. Am privit până a fost ucisă fiara; şi trupul ei a fost distrus şi a fost dat ca să fie ars în foc.

12. Cât despre celelalte fiare, li s-a luat stăpânirea; totuşi vieţile li s-au prelungit pentru un anumit timp şi ceas.

13. Am privit în viziunile de noapte şi, iată, Unul* ca un Fiu al Omului venea cu norii cerurilor; şi s-a apropiat de Cel Bătrân de zile şi L-au adus înaintea Lui.

14. Şi I s-a dat* stăpânire şi glorie şi o împărăţie, pentru ca toate popoarele, naţiunile şi limbile să-I slujească. Stăpânirea Lui este o stăpânire* eternă, care nu va trece, şi împărăţia Lui nu va fi nimicită.

Interpretarea viziunii

15. Cât despre mine, Daniel, duhul meu a fost întristat* înăuntrul trupului meuLit. „înăuntrul tecii lui“ şi viziunile capului meu m-au tulburat.

16. M-am apropiat de unul dintre aceia care stăteau de faţă şi l-am întrebat despre adevărul tuturor acestora.

Şi el mi-a spus şi m-a făcut să cunosc interpretarea acestor lucruri.

17. «Aceste* fiare mari, care sunt patru, sunt patru împăraţi care se vor ridica din pământ.

18. Dar* sfinţii locurilor preaînalteSau „sfinţii Celui Preaînalt“ vor primi împărăţia şi vor stăpâni împărăţia pentru totdeauna şi în vecii vecilor».

19. Atunci am dorit să cunosc adevărul despre fiara a patra*, care era deosebită de toate celelalte, peste măsură de înspăimântătoare, ai cărei dinţi erau de fier şi unghiile ei de aramă; care mânca, sfărâma şi călca în picioare ce rămânea;

20. şi despre cele zece coarne, care erau pe capul ei, şi despre celălalt corn care a ieşit şi dinaintea căruia au căzut trei; despre cornul acela care avea ochi şi o gură care vorbea lucruri mari şi a cărui înfăţişare era mai mare decât a semenilor săi.

21. Am privit, şi cornul* acela a făcut război cu sfinţii şi i-a învins,

22. până* a venit Cel Bătrân de zile şi judecata a fost dată* sfinţilor locurilor preaînalteSau „sfinţii Celui Preaînalt“ şi a sosit timpul hotărât şi sfinţii au luat în stăpânire împărăţia.

23. El a zis astfel: «Fiara a patra va fi o a patra împărăţie* pe pământ, care va fi deosebită de toate împărăţiile şi va sfâşia tot pământul şi-l va călca în picioare şi-l va sfărâma în bucăţi.

24. Şi cele zece coarne* sunt zece împăraţi care se vor ridica din împărăţia aceasta; şi după ei se va ridica un altul, şi el se va deosebi de cei dintâi şi va supuneSau „va umili“ trei împăraţi.

25. Şi el va rosti* cuvinte împotriva Celui Preaînalt şi va asupriSau „va epuiza“; sau „va distruge“* pe sfinţii locurilor preaînalte şi va gândi* să schimbe timpurile hotărâte şi legea; şi ei vor fi daţi* în mâna lui până la un timp* şi timpuri şi o jumătate de timp.

26. Şi se va ţine judecata* şi îi vor lua stăpânirea, ca s-o distrugă şi s-o facă să piară până la sfârşit.

27. Şi împărăţia* şi stăpânirea şi măreţia împărăţiilor de sub toate cerurile se vor da poporului sfinţilor locurilor preaînalte. Împărăţia Lui* este o împărăţie eternă; şi toate stăpânirile* Îi vor sluji şi-L vor asculta».

28. Aici este sfârşitul vorbiriiSau „cuvântului“. Cât despre mine, Daniel, gândurile* mele m-au tulburat mult şi mi s-a schimbat culoarea feţei; dar am păstrat* cuvintele în inima mea.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)