1. În adevăr, nu-mi foloseşte să mă laudUnele ms. „Trebuie să mă laud; nu-mi foloseşte“, pentru căUnele ms. „dar“ voi veni la viziuni şi la descoperiri ale Domnului.

2. Ştiu un om în* Hristos, care acum paisprezece ani (fie în trup, nu ştiu, fie în afara trupului, nu ştiu; Dumnezeu ştie), unul ca acesta a fost* răpit chiar până la al treilea cer.

3. Şi ştiu că un asemenea om (fie în trup, fie în afara trupului, nu ştiu; Dumnezeu ştie),

4. a fost răpit în paradis* şi a auzit lucruriLit. „vorbiri“, „lucruri spuse“ de nespus, pe care nu-i este îngăduitSau „posibil“ omului să le vorbească.

5. Cu unul ca acesta mă voi lăuda, dar*, cu mine însumi, nu mă voi lăuda decât în slăbiciunile mele.

6. Pentru că, dacă aş dori* să mă laud, n-aş fi nebun, pentru că voi spune adevărul; dar mă feresc, ca să nu mă socotească cineva mai presus decât ceea ce mă vede a fi sau ceea ce aude de la mine.

7. Şi, ca să nu mă înalţ prin măreţia descoperirilor, mi s-a dat un ţepuş* pentru carne, un solSau „un înger“* al lui Satan, ca să mă pălmuiascăSau „să mă bată cu pumnii“, pentru ca să nu mă înalţ.

8. Pentru aceasta de trei* ori L-am rugat pe Domnul ca să-l depărteze de la mine.

9. Şi El mi-a spus: „Harul Meu îţi este de ajuns; pentru că puterea MeaUnele ms. omit se desăvârşeşte în slăbiciune“. Deci foarte bucuros mă* voi lăuda mai degrabă în slăbiciunile mele, ca* să locuiască peste mine puterea lui Hristos.

10. De aceea, am plăcere* în slăbiciuni, în insulte, în nevoi, în persecuţii, în strâmtorări, pentru Hristos; deoarece*, când sunt slab, atunci sunt puternic.

11. Am devenit nebunUnele ms. ad. „lăudându-mă“*. Voi m-aţi constrâns; pentru că eu trebuia să fiu recomandat de voi; pentru că în nimic* nu am fost în urma acelor apostoli nespus de mari, chiar dacă* eu nu sunt nimic.

12. În adevăr, semnele* apostolului au fost lucrate între voi în toată răbdarea, înUnele ms. omit semne şi minuni şi lucrări de putere.

13. Pentru că, în* ce aţi fost mai prejos faţă de celelalte adunări, decât că eu* însumi nu v-am fost povară? Iertaţi-mi nedreptatea* aceasta!

14. IatăUnele ms. ad. „această“*, a treia oară sunt gata să vin la voi şi nu văUnele ms. omit voi fi povară, pentru că nu* caut ale voastre, ci pe voi; pentru că nu copiii sunt datori să strângă pentru părinţi, ci părinţii pentru copii.

15. Eu, dar, foarte bucuros voi* cheltui şi mă voi cheltui în totul pentru* sufletele voastre, chiar dacă, iubindu-vă mai mult, sunt* iubit mai puţin.

16. Fie şi aşa! Eu nu v-am împovărat, ci, fiind iscusit, v-am luat cu iscusinţă.

17. Am* avut eu câştig de la voi prin vreunul dintre aceia pe care i-am trimis la voi?

18. L-am* rugat pe Tit şi l-am trimis împreună cu el pe* fratele: a avut Tit vreun câştig de la voi? n-am umblat noi în acelaşi duh? nu pe aceleaşi urme?

19. De mult* gândiţiUnele ms. „Din nou gândiţi“ că ne apărăm faţă de voi; noi vorbim înaintea* lui Dumnezeu, în Hristos; şi toate*, preaiubiţilor, pentru zidirea voastră.

20. Pentru că mă tem ca nu cumva, venind, să vă găsesc nu aşa cum doresc, şi eu* să fiu găsit de voi aşa cum nu doriţi: ca nu cumva să fie certuri, gelozii, mânii, intrigi, vorbiri de rău, insinuări, îngâmfări, tulburări;

21. ca nu cumva Dumnezeul meu să* mă smerească între voiSau „cu privire la voi“, când voi veni din nou, şi să plâng pe mulţi dintre cei care* au păcătuit mai înainte şi nu s-au pocăit de necurăţia şi curvia* şi destrăbălarea pe care le-au practicat.