1. Aş dori să-mi îngăduiţi o mică nebunie*! Da, în adevăr, îngăduiţi-miUnele ms. „Dar îmi şi îngăduiţi“.

2. Pentru că sunt gelos faţă de voi* cu o gelozie a lui Dumnezeu, pentru că v-am* logodit cu un singur bărbat, ca să* vă înfăţişez ca pe o fecioară* curată lui Hristos.

3. Dar mă tem ca nu cumva, după cum şarpele* a amăgit pe Eva în viclenia lui, aşa şiUnele ms. omit „aşa şi“ gândurile voastre să fie stricate*, îndepărtându-se de la simplitateaUnele ms. ad. „şi curăţia“, vezi v. 2 faţă de Hristos.

4. Pentru că, în adevăr, dacă ar veni cineva şi ar predica un alt Isus, pe care noi nu l-am predicat, sau aţi primi alt duhLit. „un duh diferit“, pe care nu l-aţi primit, sau altă evanghelieLit. „o evanghelie diferită“*, pe care n-aţi primit-o, l-aţi îngădui bine!

5. Deoarece socotesc că în* nimic nu sunt în urma acelor apostoli nespus de mari.

6. Dar chiar dacă sunt* simplu în vorbire, totuşi nu şi în* cunoştinţă, ci, în orice, arătândUnele ms. „în orice fel am arătat“* adevărul în toate, faţă de voiSau „către voi“.

7. Sau am făcut păcat, coborându-mă pe mine însumi*, ca voi să fiţi înălţaţi, pentru că v-am vestit în dar Evanghelia lui Dumnezeu?

8. Am luat de la alte adunăriLit. „Am prădat alte adunări“, primind plată, ca să vă pot sluji vouă.

9. Şi, fiind prezent la voi şi în nevoie, n-am* împovărat pe nimeni (pentru că* nevoia mea a fost deplin umplută de fraţii veniţi din Macedonia) şi, în orice, m-am ferit şi mă voi feri să* vă fiu povară.

10. AdevărulLit. nearticulat* lui Hristos este în mine, că* lauda aceasta nu mi va fi oprităLit. „pecetluită“ în ţinuturile Ahaiei.

11. De ce*? Pentru că nu vă iubesc? Ştie Dumnezeu!

12. Dar, ceea ce fac, voi şi face, ca* să tai ocazia celor care vor o ocazie, ca, în ceea ce se laudă ei, să fie găsiţi ca şi noi.

13. Pentru că unii ca aceştia sunt* falşi apostoli, lucrători* vicleni, prefăcându-se în apostoli ai lui Hristos.

14. Şi nu este de mirare, pentru că însuşi Satan se preface în înger* al luminii.

15. Nu este deci mare lucru dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori* ai dreptăţii, al* căror sfârşit va fi potrivit lucrărilor lor.

16. Din nou* spun: nimeni să nu mă considere a fi nebun. Iar dacă nu, primiţi-mă chiar ca pe un nebun, ca să mă laud şi eu cât de puţin.

17. Ce vorbesc, nu* vorbesc după Domnul, ci ca în nebunie, în* această încredere a laudei.

18. Deoarece* mulţi se laudă potrivit cărnii, mă voi lăuda şi eu.

19. Pentru că, voi* fiind înţelepţi, îngăduiţi cu plăcere pe nebuni.

20. Pentru că îngăduiţi, dacă* cineva vă robeşte, dacă cineva vă mănâncăLit. „vă devorează“, dacă cineva ia ce este al vostru, dacă cineva se înalţă, dacă cineva vă loveşte peste faţă!

21. Spre dezonoare vorbesc, ca şi cum noi am* fi fost slabi; dar, în orice* îndrăzneşte cineva (vorbesc în nebunie), îndrăznesc şi eu.

22. Sunt* ei evrei? Şi eu! Sunt ei israeliţi? Şi eu! Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Şi eu!

23. Sunt ei slujitori ai lui Hristos? (vorbesc ca un ieşit din minţi) eu, peste măsură; în osteneli*, mult mai mult; în lovituri*, peste măsură; în închisori, mult mai mult; deseori* în pericol de moarteLit. „deseori în morţi“.

24. De la iudei, de cinci ori am primit patruzeci* de lovituri fără una.

25. De trei ori am fost bătut* cu nuiele, o dată am fost lovit* cu pietre, de trei ori am naufragiat*, am petrecut o noapte şi o zi în adâncAdâncul mării,

26. în călătorii deseori, în pericole pe apeLit. „râuri“, în pericole din cauza tâlharilor, în* pericole de la neamul meu, în pericole de la naţiuni, în* pericole în cetate, în pericole în pustiu, în pericole pe mare, în pericole între fraţi falşi;

27. în osteneală şi trudă, în vegheri* deseori, în foame* şi sete, în posturi deseori, în frig şi fără îmbrăcăminteLit. „şi goliciune“.

28. Pe lângă cele de afară, este ceea ce mă apasă zilnic, preocupareaSau „grija“* pentru toate adunările.

29. Cine* este slab şi eu să nu fiu slab? Cine se poticneşte şi eu să nu ard?

30. Dacă trebuie să mă laud, mă* voi lăuda cu cele privitoare la slăbiciunea mea.

31. Dumnezeul* şi Tatăl DomnuluiUnele ms. ad. „nostru“ IsusUnele ms. ad. „Hristos“, Cel care* este binecuvântat în veci, ştie că nu mint.

32. În* Damasc, guvernatorulGr. „etnarh“ împăratului Areta păzea cetatea damascienilor, dorind să mă prindă;

33. şi am fost coborât, într-un coş, printr-o fereastră, prin zid, şi am scăpat din mâinile lui.